O aplicație ajută românii din Cernăuți să localizeze patrulele de recrutare de care se tem: „Bunica mea e româncă, bunicul e român, tata e român”

Românii din regiunea Cernăuți, Ucraina, continuă să trăiască sub umbrela unui război devastator, confruntându-se cu provocările mobilizării și schimbării dramatice a stilului lor de viață, conform unui reportaj detaliat din partea unei publicații ucrainene.

Vestul Ucrainei găzduiește o diversitate culturală semnificativă, incluzând comunități românești, poloneze și maghiare. Aceste comunități au trăit împreună cu ucrainenii în regiunile care au fost integrate în Ucraina după modificările teritoriale ce au avut loc după al Doilea Război Mondial.

„Bunica mea e româncă, bunicul e român, tata e român. Și eu sunt român”, afirmă Oleksandr, un bărbat de 58 de ani, care este parte dintr-un număr restrâns de 431 de români ce au votat în alegerile românești din Ucraina, conform datelor unui serviciu românesc.

Peste 100.000 de români în Cernăuți

Alegerile recente din România au captat atenția unei părți semnificative din Europa, cu diversi candidați având viziuni diferite pentru viitorul țării. Nicușor Dan a obținut 75% din voturile românilor din Ucraina.

Regiunea Cernăuți este centrul principal pentru comunitatea românească din cele trei regiuni ucrainene la granița cu România, găzduind peste 100.000 de români. Aceștia locuiesc în sate cu majoritate românească, participând la educația în limba română și organizând festivaluri pentru tradițiile lor.

Înainte de izbucnirea conflictului, mulți locuitori români din regiune călătoreau frecvent în România pentru muncă sau studii, contribuind la relațiile culturale și la economia locală.

„Am fost vecini buni și trebuie să ne menținem relațiile de bună vecinătate cu România”, a menționat Ihor, un localnic, după ce a votat la o secție românească din Cernăuți.

Totuși, conflictul a perturbat mobilitatea comunității românești, care în trecut se putea integra mai ușor în ambele culturi.

Muncă în România și în Uniunea Europeană pentru românii din Cernăuți

Deși mulți bărbați din comunitate au dublă cetățenie, legea ucraineană îi consideră doar cetățeni ucraineni, restricționându-le astfel abilitatea de a părăsi țara și de a lucra în străinătate. Pierderile veniturilor din străinătate afectează sever economia regiunii, iar mulți bărbați se tem să nu fie obligați să se alăture armatei.

Teama generată de invazia rusă a sporit utilizarea limbii ucrainene, dar românii din Cernăuți speră că drepturile lor de a trăi și lucra în limba română nu vor fi afectate.

Mulți cetățeni din Cernăuți au obținut cetățenie română mai ales din motive economice, conform reprezentanților comunității.

„În Ucraina nu sunt destule locuri de muncă, nu avem de unde trăi”, a declarat Vasîl Bota, un român în vârstă de 74 de ani.

„Cei mai mulți au obținut cetățenia dublă pentru a putea călători și lucra în Europa”, a adăugat Vasîl Bîku, președintele unei societăți culturale române.

Trimiterea banilor acasă: lanțul întrerupt

„Anterior, regimul de vize era strict, dar cu pașaport românesc, oamenii au obținut acces la muncă în Europa”, a spus Bîku.

Locuitorii trimiteau banii câștigați în străinătate acasă pentru renovări, dar acest flux s-a întrerupt, afectând economia locală.

Teama bărbaților de recrutare

În Cernăuți, este bine cunoscut faptul că controalele ale actelor pot duce la recrutări directe.

Un localnic a fost înrolat în ajunul Anului Nou în timp ce se întorcea de la Kiev, conform informațiilor oferite de familia sa.

Acest eveniment a generat îngrijorare și frustrare printre comunitatea locală.

O aplicație pentru a urmări patrulele de recrutare

Frica de recrutare a influențat viața cotidiană a bărbaților din Cernăuți. Ivan, un taximetrist, verifică constant un grup de Viber dedicat informațiilor despre patrulele de recrutare.

Yurii Levcîk, un oficial local, afirmă că mulți tineri au fost nevoiți să plece în căutarea unui viitor mai sigur.

„Aceasta nu mai este o țară, ci un sistem polițienesc”, a spus el, referindu-se la intensificarea controlului.

„În continuare, există mulți etnici români care rămân, dar se ascund”, a adăugat Yurii.

„Ne-am născut aici ca români”

Vasîl Bîku a declarat că mulți români din Cernăuți au ales să lupte voluntar pentru Ucraina.

„În fiecare sat avem steaguri pentru soldații căzuți. Suntem români, dar și cetățeni ai Ucrainei”, a afirmat acesta.

Publicația a observat că poziția publică a unui lider român a tensionat relațiile între România și Ucraina în privința drepturilor minorităților.

„Toate problemele s-au adâncit din cauza războiului”, a spus Yurii, menționând lipsa de răspundere a autorităților și cazurile de recrutare ilegală.

„Înainte de război, ne discutam problemele, dar acum nu mai putem”, a continuat el.

„Indignare anti-ucraineană în România”

Bîku a menționat că românii din Ucraina nu s-au confruntat cu conflicte etnice.

Anterior, el a contestat o lege care amenința școlile cu predare în limba română, dar acestea continuă să funcționeze.

„Vrem să fim cetățeni ai Ucrainei, dar nu vrem să ne pierdem identitatea. Asta contează pentru noi”, a subliniat el.

Cu toate acestea, propaganda din partea Rusiei intensifică narațiuni despre abuzuri pentru a submina încrederea în Ucraina.

Un preot dintr-un sat românesc a subliniat zvonurile despre persecuții care sunt răspândite în România, alimentând o indignare care influențează percepția în România.