Burduja a comunicat comisarului UE pentru Energie că România nu va închide centralele pe cărbune în 2026: „Nu ar rezolva practic nimic”
Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a avut o întâlnire marți cu Dan Jorgensen, comisarul european pentru Energie, unde a reafirmat pozitia fermă a României: închiderea celor 1.755 MW de capacitate pe cărbune, planificată pentru 1 ianuarie 2026, nu este viabilă în absența unor alternative solide.
„În cadrul Power Summit 2025 – Power Play, am avut o discuție fructuoasă cu Dan Jorgensen. Am reiterat că închiderea celor 1.755 MW de capacitate pe cărbune, conform PNRR, nu este fezabilă fără soluții alternative. Securitatea energetică a României este o chestiune care nu poate fi negociată. Fără capacități noi de producție continuă, această măsură ar vulnerabiliza sistemul nostru energetic, mai ales iarna. Avem argumente tehnice și date clare. România a realizat o reducere de 77% a emisiilor de gaze cu efect de seră, fiind lider în UE, și se angajează să renunțe la cărbune complet până în 2032, dar acest lucru nu poate fi realizat fără noi capacități funcționale”, a postat Burduja pe Facebook.
Ministrul a subliniat că România nu poate accepta „vulnerabilizarea sistemului energetic național”, întrucât închiderea grupurilor Complexului Energetic Oltenia nu ar aduce soluții, ci ar necesita creșterea importurilor din țări precum Serbia sau Bulgaria, unde energia este generată din cărbune și este costisitoare.
„Grupurile pe gaz, care ar trebui să înlocuiască centralele pe cărbune, sunt în prezent în licitație, proces care a întâmpinat dificultăți din cauza creșterii prețurilor turbinelor de gaz în ultimii doi ani. Din acest motiv, Ministerul Energiei solicită renegocierea PNRR pentru a amâna termenul de închidere a termocentralelor pe cărbune. România, ca stat membru, are dreptul să ceară această renegociere, având în vedere factori obiectivi care nu depind de noi”, a detaliat Burduja.
El a menționat că România este un exemplu de stat european care a respectat angajamentele internaționale, investind în extinderea și modernizarea conexiunilor transfrontaliere, beneficii ce au fost observate și în sprijinul Republicii Moldova și Ucrainei în privința noilor surse de producție.
„Ne așteptăm ca și alte state membre să contribuie la interconexiuni, pentru a avea cu adevărat o piață energetică europeană unică și funcțională. Am încredere că poziția României va fi înțeleasă și acceptată de partenerii noștri europeni. Este o poziție rațională, care ia în considerare simultan nevoile României și angajamentele noastre în cadrul Uniunii Europene”, a concluzionat Sebastian Burduja.
