Președintele ia în considerare implicarea SRI în combatearea evaziunii fiscale, acolo unde ANAF nu performează, chiar cu resurse din SRI alocate.
De-a lungul anilor, ofițerii serviciilor secrete au activat la ANAF și în Ministerul Finanțelor. Militarizarea nu a adus rezultate semnificative, fiind necesară o mai bună transparentizare a datelor.
Nicușor Dan subliniază, în fiecare apariție publică, provocările militare și hibride cu care se confruntă România. Trei observații concise pot fi deduse:
1. Militarizarea, o tendință de expansiune în societate
În cadrul vizitelor sale în străinătate, la Varșovia și Vilnius, președintele a elaborat ideea: o amenințare militară impune un răspuns militar, economic și social. Armata europeană reprezintă una dintre soluții, iar adaptarea industriei este esențială. Alte măsuri contrariante includ restricționarea site-urilor dezinformatoare, conform declarațiilor lui Nicușor Dan în interviul său cu redacția poloneză Onet.
Un președinte provenit din societatea civilă poate să privească și latura opusă. Armatele obțin victorii prin mobilizarea unei forțe decisive. Acesta este spiritul victoriei bazat pe disciplină și antrenament.
Combativitatea, ierarhia și strategia puterii sunt trăsături esențiale pentru militari și agenții autorităților, de la servicii secrete la jandarmerie.
Dacă îi mobilizezi pe soldați pentru a proteja țara, rar poți explica ulterior necesitatea reducerii bugetelor sau limitării puterilor lor.
Atunci când militarizarea devine esențială, este la fel de important să protejezi societatea de excesile care vor apărea. Implementarea planului militar european în România nu înseamnă doar producția de drone sau alte echipamente, ci și creșterea influenței unor ofițeri înalte.
2. Militarizarea ANAF nu a adus beneficii
Pe fondul creșterii încrederii noului președinte în structurile ierarhice, G4Media a semnalat, iar jurnalistul Dan Tăpălagă a criticat propunerea de a implica serviciile secrete în lupta împotriva evaziunii fiscale. Nicușor Dan dorește ca în CSAT să solicite participarea SRI acolo unde ANAF nu reușește.
Cu toate acestea, SRI a fost deja implicat, conform unei decizii a CSAT, având membri în ANAF. Directorul SRI, Eduard Hellvig, a confirmat acest lucru, referindu-se la ofițeri transferați pentru a sprijini Fiscul.
Pentru că (1) nu plătim SRI pentru a avea specialiști în domeniul financiar și (2) nu ne dorim ca ANAF să fie îngreunat de angajați din alte instituții.
Colectarea impozitelor se realizează prin profesionalizare, nu prin militarizare. Experiența serviciilor fiscale democratice confirmă acest lucru. „Transparentizarea datelor ar aduce mult mai multe beneficii”, a afirmat Alina Mungiu Pippidi, comentând opinia lui Nicușor Dan.
3. Transparentizarea, nu militarizarea, a adus claritate lui Nicușor Dan
Președintele României se află într-o situație complicată. Întrebările din presa internațională sunt tot mai frecvente. Posibilitatea anulării alegerilor din noiembrie 2024 continuă să fie un subiect de interes. Aceasta este o problematică greu de evitat în contextul Uniunii Europene.
Am observat cum răspunde Nicușor Dan la aceste întrebări. Ca exemplu de amestec al Rusiei, președintele folosește nu informațiile SRI, ci dezvăluirile jurnaliștilor. Deși nu face referire directă la sursele de presă, este evident impactul acestora asupra percepției publice.
El menționează cum o rețea de site-uri a popularizat informații despre subiecte variate și a acumulat o audiență semnificativă. Această rețea, având legături cu Rusia, s-a mobilizat pentru a sprijini anumite viziuni politice, tocmai înainte de alegeri.
Aceasta a fost relatarea lui Nicușor Dan în interviul său, unde a discutat despre intervenția Rusiei în alegerile contestate. Această situație reflectă dezvăluirile jurnalistului Victor Ilie. Informațiile presei au circulat la nivel global, oferind explicații președintelui în lipsa unui răspuns oficial din partea statului.
Asta nu sugerează că Victor Ilie ar avea competențe necesare pentru un rol în conducerea ANAF.
