Cum va reacționa Putin la expirarea ultimatumului impus de Trump? Armand Goșu dezvăluie strategiile liderului rus
Președintele rus Vladimir Putin a ales o abordare diplomatică ambiguă, neadresând direct cerința imperativă venită de la Donald Trump la sfârșitul lunii iulie, care îi cerea să pună capăt războiului din Ucraina. Istoricul Armand Goșu interpretează această atitudine ca pe o respingere sigură a presiunilor americane, cu toate că este mascată sub forma unui apel la discuții și pace.
La 28 iunie, liderul de la Casa Albă a scurtat perioada pentru rezolvarea pașnică a conflictului ucrainean de la 50 de zile la doar 10-12 zile, amenințând cu noi sancțiuni în cazul unui eșec al lui Putin de a pune capăt ostilităților până pe 8 august.
Vladimir Putin și-a exprimat punctul de vedere fără a răspunde direct la ultimatumul impus de Trump. Cu o săptămână înainte de data limită, Putin a declarat că Rusia nu își schimbă obiectivele, dar vede oportunitatea unor noi negocieri pașnice și este deschis la compromisuri.
La o apariție publică la mănăstirea din Valaam, Putin a transmis că Rusia dorește o pace solidă și trainică, subliniind că discuțiile trebuie să fie calmă și fără presiune mediatică. Președintele rus a reiterat cerințele de recunoaștere a teritoriilor ocupate și retragerea Ucrainei din NATO, afirmând că forțele ruse dețin inițiativa militară, în ciuda dezmințirilor de la Kiev.
Armand Goșu analizează această declarație ca fiind un refuz clar, dar diplomatic formulat, al presiunilor venite de la Trump.
„Putin nu l-a menționat direct pe Trump, dar mesajul este evident. Indică faptul că așteptările exagerate ale unora, cum ar fi Trump, nu sunt realiste. Acesta este, fără îndoială, un refuz politicos al ultimatumului american”, subliniază Goșu.
Istoricul observă că apelul lui Putin la negocieri ascunde de fapt un „nu” clar, strategie des utilizată de Rusia pentru a câștiga timp. "
„O mișcare calculată”: scenariul pregătirii mesajului lui Putin
Goșu consideră că declarația referitoare la pace, făcută de Putin din grădina mănăstirii Valaam în prezența liderului belarus, a fost intens premeditată, mai degrabă decât un gest spontan.
„Putin arată calculat și calm, dorind să lase impresia de improvizație. Totuși, știm că nu e așa, deoarece această declarație importantă a fost orchestrată ca o operațiune de imagine,” afirmă istoricul.
„Chiar dacă replicile nu sunt pregnante, ceea ce este probabil intenționat, Putin se confruntă cu o situație presantă din partea lui Trump și este conștient că miza e mare”, continuă Goșu.
Conform istoricului, următoarele evoluții la Moscova ar putea clarifica reacția oficială, mai ales în perspectiva unei potențiale întâlniri cu omul de afaceri Steve Witkoff, despre care se spune că are legături cu Trump.
„Strategie militară în Donbas”
Tăcerea inițială a lui Putin este văzută de Goșu ca o strategie bazată pe succesul militar anticipat în Donbas, care nu a fost realizat. Această întârziere a amplificat frustrările lui Trump.
„Se pare că Putin nu anticipase schimbarea rapidă a poziției lui Trump, bazându-se pe o ofensivă rapidă din partea forțelor ruse în Donbas, sperând la o victorie concludentă,” explică Goșu.
„Putin și noua ordine de securitate europeană”
Potrivit lui Goșu, Putin nu ia în serios Uniunea Europeană ca partener politic, preferând tratative directe cu statele membre, având ca scop final un nou sistem de securitate europeană post-victorie în Ucraina.
Proiectul major al lui Putin este un cadru de securitate nou, iar el speră ca o victorie militară să forțeze Occidentul să accepte renegocierea termenilor de securitate.
„Acest sistem nou de securitate este marea ambiție a lui Putin, crezând că succesul în Ucraina va constrânge Occidentul să redefinească fundamentele securității continentale,” susține Goșu.
„Trump, China și ecuația globală”
Putin poate încerca să-l convingă pe Trump pentru o renegociere globală a influențelor, dar orientarea recentă a liderului american către Europa asigură protecția acesteia prin cadrul NATO.
Totodată, Goșu avertizează că orientarea lui Trump spre Pacific ar putea destabiliza alianțele occidentale, în timp ce China urmărește un conflict prelungit în Ucraina pentru a diminuarea reacției Occidentului în cazul unei invazii asupra Taiwanului.
„Trump nu pare să realizeze că o victorie rusă în Ucraina ar putea duce la fragmentarea NATO și UE. Dacă o înțelege, înseamnă că el joacă un rol distructiv pentru securitatea internațională,” afirmă Goșu.
Crizele decisive: Ucraina, sub presiune
Goșu avertizează că următoarele două luni vor fi cruciale, unde succesul rusesc ar putea forța Ucraina spre un armistițiu nefavorabil. Totuși, o rezistență puternică ar putea duce la un acord mai echitabil. Istoricul evidențiază costurile ridicate ale eforturilor militare ruse, subminând bugetul Moscovei.
„Dacă armata rusă câștigă teren, Ucraina s-ar putea vedea constrânsă la un acord care îi dezavantajează. Pe de altă parte, o rezistență puternică ar putea schimba însemnătatea negocierilor de pace,” conchide Goșu.
