„Dacă pierdem aceste alegeri, vom pierde țara”. Scrutin parlamentar crucial în Georgia, cu gândul la relația cu UE și Rusia

Cetățenii din Georgia se pregătesc să voteze sâmbătă în alegeri parlamentare esențiale, care ar putea determina direcția țării, dacă aceasta va opta pentru aderarea la Uniunea Europeană sau va îmbrațișa mai aproape Moscova.

Mesajul principal al partidului Visul Georgian, aflat la putere de 12 ani, este „Alegeți pacea, nu războiul”, cu speranța de a obține suficiente voturi pentru a forma un nou guvern.

Conflictul din Ucraina a influențat semnificativ campania electorala a partidului de guvernământ.

Campaniile publicitare compară imagini cu zone ucrainene afectate de război cu peisaje liniștite din Georgia, sugerând că opoziția ar putea atrage țara într-un conflict similar, pe când partidul aflat la guvernare promovează ideea păcii.

Acesta este un mesaj extrem de relevant pentru un popor care a trăit un conflict dureros cu Rusia în 2008. Aceasta este perspectiva promovată de Visul Georgian, condus de influentul miliardar Bidzina Ivanișvili.

În ultimii ani, conducerea lui Ivanișvili a adoptat practici autoritare, amenințând astfel aspirațiile Georgiei de a adera la Uniunea Europeană.

Propaganda pro-guvernamentală este adesea marcată de narațiuni anti-occidentale și dezinformare, similare cu cele observate în Republica Moldova.

O opoziție diversificată, dar unită

Politicienii opoziției subliniază că nimeni nu își dorește un război.

Principala amenințare, spun ei, este pierderea democrației georgiene și abateri de la traiectoria pro-europeană, care părea promițătoare cu câțiva ani în urmă.

Opoziția este împărțită în patru alianțe, majoritatea având orientări liberale, conservatoare sau social-democrate, dar unite în sprijinul unei politici pro-europene și împotriva regimului lui Vladimir Putin.

Recent, aceste partide au decis să își depășească divergențele pentru a concura împotriva partidului de guvernământ.

Majoritatea cetățenilor Georgia, aproximativ 80%, susțin aderarea la UE și au o susținere scăzută pentru Rusia, conform sondajelor, cu mesajul de pace al lui Ivanișvili mizând pe teama de un conflict de tip ucrainean.

Un pericol pentru democrație

Georgia a obținut statutul de țară candidată pentru aderarea la UE în decembrie 2023, dar Uniunea Europeană a suspendat imediat procesul de aderare din cauza retoricii anti-occidentale crescute a Visului Georgian și a unei legi controversate adoptate în iunie 2024.

Conform acestei legi, mass-media și organizațiile societății civile finanțate din străinătate trebuie să se înregistreze ca „agenți”, ceea ce a generat proteste în rândul tinerilor georgieni.

Protestatarii percep această lege ca pe o amenințare la adresa democrației și a aspirațiilor europene ale țării, criticii afirmând că este inspirată dintr-o lege similară rusească.

UE, SUA și Regatul Unit au avertizat asupra direcției în care visul georgian își îndreaptă țara, subliniind regresul democratic și discursurile care favorizează Rusia.

Kremlinul a negat amestecul în afacerile interne ale Georgiei, acuzând Occidentul de presiuni nejustificate.

Criticii cred că temerile legate de anularea democrației sunt fondate, având în vedere recentele declarații ale lui Ivanișvili, care și-a exprimat dorința de a interzice grupurile de opoziție în cazul unei victorii.

Similar, și premierul Irakli Kobakhidze a discutat despre interzicerea principalelor partide opoziției.

Reputatul partid se prezintă ca fiind în continuare angajat în integrarea euro-atlantică, în vreme ce menține o abordare pragmatică cu Rusia.

O strategie reminiscentă a lui Viktor Orban

Partidul de guvernământ a făcut demersuri pentru a asocia opoziția cu războiul și cu interese străine ostile, o tactică similară celei adoptate de Viktor Orban în Ungaria.

Ivanișvili a afirmat că opoziția „încearcă să ajungă la putere prin tulburări și să împingă țara în haos”, reafirmând nevoia de a obține o majoritate constituțională la alegerile din 26 octombrie.

Temerile legate de conflict au fost populare în mass-media pro-guvernamentală.

Conflictul din 2008, în urma căruia Rusia a ocupat două regiuni separatiste, a lăsat o impresie adâncă asupra georgienilor, făcându-i mai receptivi la propaganda guvernamentală.

Nino Nakashidze, director adjunct al unui canal de televiziune de opoziție, a comentat despre modul în care emoțiile legate de război sunt folosite de guvern pentru a manipula opinia publică.

Teorii despre agenți străini și minorități

Acuzațiile de conspirație împotriva „agenților străini” din societatea civilă și din presă au devenit o temă frecventă, răspândind ideea că aceștia fac parte dintr-un complot global.

Propaganda pro-guvernamentală a afirmat că europenii doresc să afecteze bărbații georgieni, folosind teme de dezinformare, similare cu cele din Republica Moldova.

Violența împotriva jurnaliștilor și a minorităților a crescut, multe victime fiind intimidate de grupări extremiste fără consecințe.

Zaza Abashidze, corespondent AFP, a menționat că a fost nevoită să își ia măsuri de protecție, evitat fiind atacurile din partea grupurilor extremiste.

Membrii comunității LGBTQ+ au fost vizați sistematic, suferind atacuri violente din partea extremiștilor.

În septembrie, parlamentul a adoptat o lege care limitează drepturile minorităților, inspirată de regimul rusesc.

Cine este miliardarul Ivanișvili

Întoarcerea spre autoritarism în Georgia este legată de figura lui Ivanișvili.

Miliardarul a avut afaceri în Rusia în anii '90, unde a acumulat bogății, în urma căderii Uniunii Sovietice.

Criticii săi îl consideră un oligarh care deține controlul asupra statului.

Fostul consilier politic Gia Khukhașvili a afirmat că Ivanișvili a transformat Georgia într-o companie privată.

Giorgi Gakharia, fost prim-ministru, a subliniat că întreaga putere a fost concentrată în mod periculos în mâinile lui Ivanișvili.

Schimbare de direcție

După invazia din Ucraina, Ivanișvili a renunțat la sprijinul pentru valorile occidentale pe care le susținea anterior.

Giorgi Margvelașvili, fost președinte georgian, a menționat că Ivanișvili părea dedicat unei agende pro-UE în timpul primelor sale mandate.

Margvelașvili a observat o schimbare suspectă în retorica anti-occidentală a acestuia, despre care a spus că nu corespunde stilului său anterior.

„Dacă pierdem aceste alegeri, vom pierde țara”

Partidul Visul Georgian rămâne popular, dar sprijinul său a scăzut în ultimi ani. Opoziția unită ar putea acumula suficiente voturi pentru a forma o coaliție.

Liderii opoziției subliniază importanța scrutinului de sâmbătă, cu Badri Japaridze, președintele partidului Lelo, afirmând că „dacă pierdem aceste alegeri, vom pierde țara”.

Atacurile guvernului asupra opoziției seamănă cu tacticile adoptate de Viktor Orban în Ungaria, deși Ungaria beneficiază în continuare de securitatea oferită de UE.

Elene Khoshtaria, liderul partidului Droa, a declarat că alegerile vor reflecta puterea influențelor oligarhilor ruși în Georgia.

Khoshtaria a subliniat că, în afară de președintele Georgiei, instituțiile independente aproape nu mai există.

Liderii opoziției consideră că sunt țintiți de atacurile guvernului.

Biroul anticorupție, creat pentru a investiga corupția, nu a descoperit nereguli ale corupției în rândul guvernului.

În schimb, investigațiile pentru corupție sunt concentrate asupra partidelor de opoziție.

Japaridze a povestit că a fost chemat la biroul anticorupție pentru interviuri, fiind avertizat să nu se mai întoarcă în țară.

Ce spun sondajele

Alegerile din acest an vor urma un sistem proporțional, redistribuind cele 150 de locuri pe baza voturilor.

Sondajele recente sugerează că Visul Georgian ar putea obține 34%, în timp ce partidele de opoziție unite ar putea totaliza 53%.

Alte surse pro-guvernamentale indică un avantaj mare pentru Visul Georgian, cu 59,5%.

Un guvern va necesita 76 de voturi pentru a obține majoritatea.

Chiar și fără 50%, partidele pot obține locuri de la partidele care nu au atins pragul.

Dacă nu obține majoritatea, cel mai mare partid va trebui să negocieze cu altele pentru a forma un guvern. Toate partidele de opoziție au exclus colaborarea cu Visul Georgian.

Ce se va întâmpla după alegeri

Ambele tabere, putere și opoziție, se arată optimiste în privința victoriei, având reticențe față de posibile înfrângeri.

Pentru Visul Georgian, o înfrângere ar însemna pierderea controlului și posibile represalii. Observatorii au avertizat cu privire la fraude posibile în scrutin, cu ajutorul Rusiei.

Kornely Kakachia a anticipat proteste post-electorale ca fiind inevitabile.

El a menționat că reacția lui Ivanișvili va influența paleta de reacții post-electorale, sugerând posibila intervenție a guvernelor occidentale.

Lipsa experienței Georgiei în guvernarea de coaliție va influența modul în care opoziția va gestiona diviziunile interne pentru a aborda problemele în baza pregătirii pentru aderarea la UE.

Dacă Visul Georgian câștigă, Kakachia a declarat că polarizarea va crește, ceea ce ar fi în interesul Kremlinului.

Avertismentul Consiliului European

La summitul UE din 17 octombrie, liderii au exprimat îngrijorări legate de direcția Georgiei, care contravine principiilor UE și pune în pericol perspectiva de aderare.

Aceștia au cerut reforme democratice substanțiale, asigurând alegeri libere și corecte, precum și acces neîngrădit pentru observatorii internaționali.

UE și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini aspirațiile europene ale Georgiei.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană care promovează parteneriate jurnalistice și este co-finanțată de Comisia Europeană. Această colaborare implică publicații din diverse țări europene.

Proiectul este coordonat de trei organizații media de renume la nivel transnațional.