Daniel David intenționează să solicite retragerea unor măsuri guvernamentale contestate de profesori, susțin sindicatele

După o discuție de luni cu reprezentanții sindicali din educație, ministrul Daniel David a fost de acord să solicite premierului Ilie Bolojan revizuirea unor măsuri guvernamentale puternic criticate în domeniul educației. Aceasta a fost informația transmisă la nivel național de liderii de sindicat, marți.

Întâlnirea de luni a adus la masă liderii principalelor sindicate din educație: Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”.

Liderii sindicali au subliniat ministrului impactul negativ al măsurilor din primul pachet fiscal, în special asupra sistemului preuniversitar.

Sindicaliștii au acuzat faptul că ministrul Daniel David a aprobat măsurile fără a evalua prealabil efectele acestora, arătându-și nemulțumirea colegilor din toată țara.

Principalele probleme ridicate de sindicate după introducerea măsurilor fiscale

Sindicatele au pus accent pe probleme precum creșterea sarcinilor didactice, mărirea numărului de elevi într-o clasă și fuzionarea unor școli.

„Cea mai presantă chestiune a fost extensia normei didactice, având ca rezultat lipsa orelor suficiente pentru multe cadre didactice titulare”, au arătat liderii sindicali după dezbaterea cu ministrul David.

„Creșterea numărului de elevi în clasă readuce amintirea claselor supradimensionate din trecut, cu efecte asupra calității educației și reducerea personalului didactic. De asemenea, diminuarea plății cu ora va accentua deficitul de profesori calificați”, au subliniat liderii sindicali în discuția cu ministrul Educației.

„Fuzionarea masivă a unităților de învățământ poate duce la disponibilizări în rândul personalului administrativ și auxiliar”, conform liderilor sindicali.

„Daniel David se angajează să propună premierului retragerea măsurilor adoptate”

Sindicaliștii au informat colegii că ministrul Educației, în cadrul discuțiilor de luni, „s-a angajat să inițieze un dialog cu prim-ministrul pentru eliminarea acestor măsuri”.

Daniel David nu a oferit niciun comentariu pentru această informație.

Decizia ministrului apare pe fondul unor proteste continue ale sindicatului în fața Ministerului Educației, aflate la a cincea zi.

Profesorii solicită demisia ministrului Daniel David și amenință cu blocarea organizării examenelor și a noului an școlar dacă măsurile contestate de Guvernul Bolojan nu sunt retrase.

„Reprezentanții sindicali nu au acceptat să participe la elaborarea cadrului legislativ subsecvent Legii 141/2025, avertizând că protestele vor continua până la abrogarea măsurilor care afectează educația preuniversitară”, se arată în mesajul sindical distribuit la nivel național, semnat de Simion Hăncescu și Marius Nistor.

Inspectoratele solicită date privind normele didactice, după întâlnirea sindicatelor cu ministrul

Inspectoratele Școlare Județene și Inspectoratul Școlar al Capitalei au cerut școlilor să raporteze marți, 5 august, numărul de cadre didactice care nu își pot completa norma la unitățile unde sunt încadrați.

„Am venit să contribui, nu să complic lucrurile”

În fața protestelor tot mai intense din partea sindicatelor nemulțumite de noile măsuri din educație, ministrul Daniel David a declarat la 31 iulie că nu intenționează să demisioneze: „Dacă demisia mea ar rezolva problemele financiare din domeniul educațional, aș fi plecat deja.”

„Am auzit mulți miniștri invocând responsabilitatea cu scopuri neclare sau demisionând pentru a evita discuțiile. Știu că niciunul dintre ei nu ar dori să stea în fruntea ministerului acum”, a afirmat David.

„Am venit să ajut, nu să complicez situația. Nu urmăresc o carieră politică, dar am ales să servesc țara în două momente dificile: criza politică și criza fiscală”, a continuat el.

Daniel David a adăugat că prioritatea lui ca membru al Guvernului este salvarea sistemului în toamnă, cu scopul de a susține reformele și dezvoltarea ulterioară împreună.

Deciziile contestate în educație: norme didactice crescute, unități comasate și burse reduse

Printre reforma menționate, creșterea normelor profesorilor, reducerea burselor și comasarea școlilor mici sunt câteva dintre măsurile din pachetul fiscal trecut de Guvern prin Parlament.

O schimbare semnificativă o reprezintă comasarea instituțiilor de învățământ, unde școlile pot obține personalitate juridică doar la atingerea unor praguri de elevi:

• 500 pentru unități clasice
• 300 pentru postliceale
• 250 de preșcolari sau 200 de antepreșcolari pentru grădinițe
• 50 de elevi pentru învățământul special

În școlile cu predare în limba minorităților, pragurile sunt reduse cu până la 40%.

Legea permite suplimentarea elevilor din clasă cu până la patru în cazuri justificate, astfel că numărul poate ajunge la:

• 24 în primar
• 28 la gimnaziu
• 30 la liceu

Clase simultane sunt permise în comunitățile izolate.

Din 2025, traversăm o majorare a normei didactice de la 18 la 20 de ore săptămânal pentru majoritatea profesorilor.

Excepții:

• 18 ore pentru cadre cu gradul I și mentorat
• 26 ore pentru profesorii de practică
• 22 ore pentru aceia cu gradul I și mentorat

Învățătorii au acum două ore săptămânale de pregătire remedială obligatorii.

Cadrele didactice cu mai mult de 25 de ani de experiență și grad I au dreptul la o reducere de două ore din norma săptămânală, dacă au performanțe ridicate.

Reducerea degrevărilor pentru directori și inspectori la maximum 50% din norma de predare, adică 10 ore. Directorii CCD și CJRAE vor avea doar 30% degrevare, respectiv 14 ore de predare.

Plata cu ora va fi redusă cu până la 50%, echivalentul a 540.000 de ore sau 30.000 de norme.

Din septembrie 2025, plata cu ora va fi bazată pe salariul de bază al profesorului titular și selecte sporuri.

„Avem informații cheie din școli conform cărora multe discipline nu mai sunt acoperite de plata cu ora”, a transmis liderul de sindicat Marius Nistor, în cadrul unei emisiuni TV.

„În discipline deficitare, profesorii pensionari completau posturile. La tariful actual, nu mai este atractiv”, a adăugat Nistor.

Sistemul de burse pentru elevi este simplificat la trei tipuri: bursa de merit, socială și tehnologică, aceasta fiind dedicată celor din învățământul profesional.

„Bursele tehnologice sunt esențiale în învățământul profesional datorită colaborărilor existente. Liceele tehnologice vor oferi burse de merit și sociale”, a explicat ministrul Educației, Daniel David.

Bursele de performanță și reziliență vor fi eliminate.

Criteriile pentru bursele de merit vor fi ajustate, bazându-se strict pe performanțe și limitându-se la maxim 15% dintre elevi.

Pentru bursele sociale, criteriile se relaxează pentru anumite categorii precum elevii cu afecțiuni medicale, orfani sau mame minore, care primesc 700 lei/lună.

Elevii vor putea obține burse suplimentare din surse private, menținându-le neimpozabile.

Studenții se confruntă cu schimbări în acordarea burselor, care nu se vor mai oferi în vacanțe, cu excepția granturilor doctorale.

Bursele vor fi calculate pe baza salariului minim net, generând sume mai mici.

Bugetul pentru burse va fi mai mic față de anii precedenți, însă ministrul Daniel David susține că reprezintă o măsură temporară.

Universitățile vor continua să acorde bursele de merit și sociale, având flexibilitatea de a decide criteriile. Granturile doctorale rămân nealterate.

Reforme amânate conform noilor măsuri

Unele reforme prevăzute de lege vor fi implementate abia din anul școlar 2027–2028.

Acestea includ restructurări complexe, cum ar fi reorganizarea inspectoratelor și extinderea unor programe naționale pentru sprijinul școlilor din medii defavorizate.

Programul „Școala după școală”, alături de diverse alocări suplimentare și inițiative precum educația incluzivă, sunt, de asemenea, amânate până la termene viitoare.