Deficitul bugetar a crescut în primele patru luni cu 56 de miliarde de lei
În perioada ianuarie-aprilie, veniturile Statului s-au ridicat la 200 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au atins suma de 256 de miliarde de lei, ceea ce a dus la un deficit de aproximativ 56 de miliarde de lei, echivalent cu 2,95% din Produsul Intern Brut.
Veniturile totale în primele patru luni ale anului 2025 au fost de 199,92 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 9,4% față de anul anterior, susținută în principal de impozitul pe salarii și venit, dar și de contribuțiile de asigurări și accize.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au atins 19,62 miliarde de lei, cu o creștere de 25,8% comparativ cu anul trecut, influențate de creșterea semnificativă a veniturilor din impozitul pe dividende, care a crescut cu 103,4%. Aceasta a fost posibilă datorită dividendelor distribuite în 2024, cu o cotă de impozit de 8%.
Încasările nete din TVA, adică diferența dintre TVA colectată și restituirile de TVA, au ajuns la 39,04 miliarde de lei, având o creștere de 1,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. Această evoluție ușor pozitivă a fost determinată de creșterea cu 12,9% a restituirilor de TVA.
Cheltuielile bugetului general consolidat s-au ridicat la 255,89 miliarde de lei, crescând cu 6,6% în termeni nominali comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior.
Cheltuielile de personal au totalizat 56,55 miliarde de lei, avansând cu 12,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ceea ce reprezintă 3,0% din PIB, un avans de 0,1 puncte procentuale față de perioada similară din anul trecut.
Cheltuielile pentru bunuri și servicii au fost de 30,53 miliarde de lei, cu o creștere de 0,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Cheltuielile cu dobânzile au crescut la 20,42 miliarde de lei, cu 6,64 miliarde de lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.
Asistența socială a generat cheltuieli de 85,62 miliarde de lei, o creștere de 2,3%, influențată în mare parte de măsurile de recalculare a pensiilor din sistemul public, implementate începând cu 1 septembrie 2024.
Subvențiile au totalizat 4,92 miliarde de lei, majoritatea fiind destinate transportului de călători, susținerii agricultorilor și compensațiilor pentru consumul de energie electrică și gaze naturale.
Nicușor Dan, în primul său discurs ca președinte, a semnalat existența unei „probleme a deficitului” și a subliniat că viitoarea coaliție de guvernare trebuie să implementeze reforme fiscale.
„România se confruntă cu o problemă a deficitului pe termen scurt. Este crucial pentru națiune să aibă un guvern susținut de majoritatea parlamentară. Această coaliție trebuie să adopte reformele fiscale necesare, deoarece este un imperativ național,” a afirmat Nicușor Dan.
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, și-a exprimat scepticismul cu privire la reducerea cheltuielilor de 30 de miliarde de lei până la sfârșitul anului.
„Nu cred că este posibil. Cheltuielile mari sunt în principal pentru salarii și pensii. Tăierile ar putea viza cheltuielile pentru bunuri și servicii,” a precizat Dăianu, după o întâlnire cu Ilie Bolojan.
Reducerea deficitului bugetar va fi o provocare dificilă, confirmă și Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR.
„Problema principală nu este cursul valutar, ci finanțarea deficitului bugetar. Va fi o perioadă complicată. Tăierile rapide de cheltuieli nu sunt viabile; este posibil să scădem doar din investiții,” a subliniat Isărescu.
„Reducerea cheltuielilor are efecte complexe”
Isărescu a avertizat că tăierea cheltuielilor publice are potențial recesionist: „Reducerea nu este fără consecințe. Cheltuielile esențiale, precum sănătatea și educația, sunt subfinanțate de ani de zile.”
Este vital, conform spuselor sale, să menținem credibilitatea politicilor pentru a asigura finanțarea necesară.
„Reducerea deficitului este o misiune greu realizabilă, deoarece nimeni nu vrea să suporte costurile ajustărilor. Cum distribuim aceste costuri este o întrebare importantă, fiindcă politicienii vor decide cum să gestioneze treptat tăierile sau creșterile de venituri.”
Soluții pentru a evita austeritatea există, afirmă el, indicând către o abordare măsurată: „Trebuie să reducem treptat deficitul, nu brusc, cu 0,7-1 punct procentual anual, sub creșterea economică. Totul depinde de o creștere economică sustenabilă.”
