Impactul deciziei Curții Constituționale asupra declarațiilor de avere / „Subminează eforturile pentru integritatea magistraților, demnitarilor și funcționarilor publici”
Cristi Dănileț, fost judecător și membru al CSM, explică efectele deciziei Curții Constituționale care a stabilit că demnitarii, aleșii locali, funcționarii publici și magistrații nu mai sunt obligați să declare în declarațiile de avere bunurile și veniturile apartinând soților: „Această instanță, în forma actuală, ia decizii care subminează în mod sistematic lupta pentru transparență, împotriva corupției și pentru integritate”.
Potrivit lui Dănileț, această hotărâre afectează grav lupta pentru integritate deoarece legislația referitoare la Agenția Națională de Integritate (ANI) era conformă cu standardele internaționale, fiind evaluată de Comisia Europeană înainte și după aderarea României la Uniunea Europeană, și supusă verificărilor de mai multe ori de aceeași Curte.
„Acum constatăm că nu este necesar să declarăm averea familiei și să fie publică, ceea ce îngreunează identificarea veniturilor nejustificate. Nu văd un pas înainte în lupta pentru integritate, ci un regres.”
Sunt extrem de surprins. Curtea, în forma actuală, din 2016, a adoptat decizii care afectează sistematic lupta pentru transparență, corupție și integritate. Aceasta este o decizie parte a unui șir de hotărâri care au impactat negativ DNA și ANI”, a spus Dănileț.
Urmează modificări legislative după decizia Curții Constituționale
„Odată cu publicarea deciziei CCR, articolele de lege afectate trebuie corectate în termen de 45 de zile. Parlamentul este responsabil să revizuiască legislația și să adopte noi practici.
Un exemplu ar putea fi implementarea unei platforme online prin care funcționarii să fie notificați atunci când cineva accesează declarația lor de avere. Chiar dacă avem o legislație cu probleme, nu putem renunța la declarațiile de avere sau la publicarea lor. Trebuie să existe opțiuni pentru depunerea acestor declarații și pentru verificarea lor de către cei interesați, inclusiv presă. Acum, acest lucru devine imposibil, ceea ce este inacceptabil. Se creează un vid legislativ de cel puțin 45 de zile în care declarațiile pot dispărea”, consideră fostul judecător.
„Decizia reîntoarce România în 2010”
Radu Nicolae, președintele Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, un ONG care a semnalat că „toate standardele internaționale privind integritatea publică impun un sistem transparent pentru declarațiile de avere și interese”, a reacționat și el. El susține că decizia CCR readuce România în anul 2010.
„Curtea a anulat declarațiile de avere și interese – singurul instrument de control civic împotriva corupției și a deschis calea îmbogățirii ilicite și netransparente. Decizia reprezintă un regres pentru statul de drept și pentru integritatea publică, ignorând angajamentele internaționale ale României.”
Această hotărâre va avea un impact sever negativ asupra României în relațiile cu Uniunea Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, organizații la care aspirăm să aderăm. Decizia reîntoarce România în anul 2010 și anulează 15 ani de eforturi împotriva corupției”, a afirmat Radu Nicolae.
El subliniază de asemenea că decizia vine „într-un context extrem de negativ pentru democrația din România, care a renunțat la alegerile din 2024, trimițând un mesaj foarte prost cetățenilor ce susțin un stat de drept și democrația”.
Care articol din legislația privind integritatea a fost declarat neconstituțional
Joi, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolul 3 alineatul (2) din Legea nr.176/2010, care stipulează: „Declaraţiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și includ drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției și ale copiilor aflați în întreținere.”
De asemenea, a fost considerat neconstituțional articolul 12 alineatul (6) din Legea nr. 176/2010, care se referă la publicarea declarațiilor de avere și interese pe site-ul ANI.
Acest articol prevede: „Agenția asigură afișarea declarațiilor de avere și a celor de interese, menționate în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a Agenției în termen de maximum 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității, adresa instituției care administrează fondurile financiare, codul numeric personal și semnătura. Declarațiile de avere și de interese se păstrează pe site-ul Agenției pe durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestuia, fiind arhivate conform legii.”
