Candidaturile pentru conducerea Inspecției Judiciare și procurorul controversat care aspiră la funcție
Astăzi, judecătoarea Roxana Petcu, actuala conducătoare a Inspecției Judiciare, va susține un interviu pentru a obține un nou mandat. Petcu, soție de fost prefect și secretar de stat susținut politic de un partid, este singura candidată pentru acest post. Printre aspiranții la funcția de inspector-șef adjunct se numără procurorul DIICOT Robert Fleckhmmer, cunoscut pentru o condamnare pe care a stabilit-o împotriva unei jurnaliste de la Radio România, precum și procurorul Adrian Majeri, de profesie inspector judiciar. Interviurile pentru aceste funcții au loc la Institutul Național al Magistraturii, începând cu ora 16:00.
Procedura de selectare a noului leadership al Inspecției Judiciare (IJ), demarată la începutul acestui an, a avansat semnificativ. Judecătoarea Roxana Petcu nu are concurență, iar evaluarea candidaților include un interviu și o probă scrisă, programată pentru 14 iunie.
Roxana Petcu a fost magistrat la Judecătoria Buftea între 1995 și 2011, unde, timp de cinci ani, a condus instanța. În 2011, a devenit președinte al Tribunalului Ilfov, iar din 2013 a fost detașată la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Din 2018, Petcu activează la IJ, fiind percepută ca un inspector de încredere al fostului inspector-șef Lucian Netejoru, care a fost menținut în funcție printr-o ordonanță de urgență adoptată în perioada guvernării respective.
Roxana Petcu este căsătorită cu Adrian Petcu, un fost secretar de stat în Ministerul de Interne și fost prefect al Ilfovului, precum și prefect al Bucureștiului, ambii având legături politice cu un partid.
În primul său mandat la conducerea IJ, Roxana Petcu a continuat linia predecesorului său, desfășurând numeroase acțiuni disciplinare împotriva judecătorilor care criticau sistemul, iar aceste cereri de sancționare au fost adesea respinse de instanțele superioare.
Conform datelor disponibile pe portalul IJ, în ultimii trei ani, au avut loc 67 de acțiuni disciplinare împotriva magistraților, cele mai multe fiind legate de întârzieri în soluționarea dosarelor. Cea mai severă sancțiune solicitată a fost excluderea, dar aceasta nu a vizat judecătorii, ci o altă categorie.
Un exemplu este procurorul militar Bogdan Pîrlog, împotriva căruia IJ a inițiat mai multe acțiuni disciplinare.
Procurorul Pîrlog a fost vizat și după ce a recenzat critic decizia de clasare din dosarul 10 august, denunțând abuzurile inspecției judiciare.
Judecătoarele Daniela Panioglu și Nadia Guluțanu au fost, de asemenea, incluse pe lista magistraților incomozi, iar IJ a cerut excluderea acestora, dar deciziile au fost anulate de instanța superioară.
Din cele 67 de acțiuni disciplinare deschise în mandatul Roxanei Petcu, 57 au fost soluționate, dintre care multe au fost respinse de CSM sau Înalta Curte. Cele mai frecvente sancțiuni au fost avertismentele și scăderea veniturilor magistraților.
Cine se află în cursa pentru funcția de adjunct al Inspecției Judiciare
La funcția de inspector-șef adjunct aspiră doi procurori: Adrian Majeri și Robert Fleckhammer. Adrian Majeri este inspector judiciar și a fost cel care a inițiat acțiunea disciplinară împotriva fostei șefe a Secției Speciale.
Robert Fleckhammer, candidatul la funcția de adjunct, a fost acceptat să participe la probele CSM, deși nu este, în prezent, inspector judiciar, condiția fiind promovarea examenului care are loc acum.
Robert Fleckhammer a fost implicat într-un caz controversat legat de condamnarea unei jurnaliste care a dezvăluit informații despre fonduri publice.
În 2016, informațiile referitoare la deplasările șefului Radio România, Ovidiu Miculescu, au fost obiectul de atenție al mai multor articole.
Procurorii au deschis un dosar penal pentru 'divulgarea informațiilor secrete de serviciu', deși informațiile erau publice. Jurnalista a acceptat un acord de recunoaștere a vinovăției pentru a scăpa de acuzații, însă judecătorii au respins acest acord, considerând că acuzația era neîntemeiată.
Robert Fleckhammer a clasat un dosar de filaj care a vizat mai multe persoane publice și a susținut că investigarea acestora era o activitate jurnalistică legitimă.
Scenariile de filaj au inclus vehicule ale foștilor ofițeri ai serviciilor secrete, iar reacțiile din partea ONG-urilor au fost critice în legătură cu desemnarea lui Fleckhammer în funcții importante din cadrul DIICOT.
