Comisia Europeană suspendă 869 de milioane de euro din PNRR: Penalități posibile de minim 660 de milioane euro pentru România
Miercuri, Comisia Europeană a aprobat plata a 1,27 miliarde de euro către România în cadrul cererii de plată nr. 3 din PNRR, dar a suspendat simultan 869 de milioane de euro din cauza nerespectării a trei jaloane, a declarat vineri Marcel Boloș, ministrul proiectelor europene.
Această sumă va fi irosită definitiv dacă jaloanele nu sunt soluționate până la termenul limită, 28 noiembrie 2025.
Suspendarea fondurilor a fost motivată de modul netransparent și pe baze necompetente în care se fac numirile la conducerea companiilor energetice de stat și la AMEPIP, precum și de aspectele legate de pensiile speciale.
Ministerul Energiei nu a demarat noi proceduri de numire pentru conducerea companiilor, contrar cerințelor Comisiei Europene
Unul dintre jaloanele nerespectate implică numirea conducerii Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), agenția responsabilă pentru companiile de stat. Din această cauză, a fost suspendată suma de 330 milioane de euro.
Există două tentative eșuate pentru numirea președintelui și a doi vicepreședinți. Actele necesare sunt acum în curs de analiză la Secretariatul General al Guvernului, unde o comisie de selecție urmează să fie desemnată până pe 11 iunie.
Un alt jalon vizează numirea administratorilor la companiile subordonate Ministerului Energiei, pentru care s-au suspendat 227 milioane de euro.
Procedurile au fost reluate pentru opt companii unde 43 de administratori au fost revocați din lipsă de transparență: Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, Oil Terminal, Conpet, CE Oltenia, Midia Green Energy și CNCIR. Totuși, Boloș a menționat că mai există companii care nu au reluat procedurile: SAPE, Electrocentrale Craiova, Eurotest, Radioactiv Măgurele și Institutul de Resurse Minerale.
Al treilea jalon nerespectat se referă la pensiile speciale, suma suspendată fiind de 231 milioane euro. Legea care reglementează echitatea pentru magistrați a trecut de dezbaterile comisiei din Senat și include două clauze importante. Prima preconizează creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani până în 2045, iar a doua se referă la baza de calcul pentru cuantumul pensiilor speciale, care rămâne în prezent la 85% din veniturile nete, conform spuselor lui Boloș.
România se confruntă cu penalități severe dacă reforma fiscală nu este prezentată la cererea de plată nr. 4
Guvernul este în prezent în discuții cu Comisia Europeană privind cererea de plată nr. 4, care va fi restructurată, ceea ce va duce la creșterea numărului de jaloane de la 46 la 95, conform informațiilor oferite de Boloș. De asemenea, valoarea cererii va crește de la 2,68 miliarde euro la 5,7 miliarde euro, „dacă renegocierile cu Comisia Europeană se desfășoară conform planului stabilit”.
Cererea de plată nr. 4 va include reforme precum reforma fiscală, taxa pe poluare pentru vehicule, legislația energiei ce trebuie aprobată înainte de depunerea cererii, legile justiției, codul urbanismului, codul silvic, reorganizarea Romsilva, strategia hidrogenului și strategia biodiversității.
Întrebat ce se va întâmpla dacă România nu va implementa reforma fiscală până în iulie, când trebuie trimisă cererea de plată nr. 4, Marcel Boloș a avertizat că „există riscul de penalități semnificative pentru țara noastră”, care se cifrează la minimum 660 de milioane de euro.
