INTERVIU: Este impozitarea locuințelor pe cale de creștere în noul buget? „Imperiul Habsburgic realiza cadastru în Ardeal mai repede decât administrația românească actuală”

Cornel Ban, conferențiar de economie politică internațională la Copenhagen Business School, afirmă că „Imperiul Habsburgic realiza cadastru în secolul XIX în Ardeal și Banat, folosind peniță cu cerneală, mult mai rapid decât administrația digitalizată a României de astăzi, având la dispoziție fonduri din PNRR și un sector digital impresionant.”

• În prima parte a interviului, Cornel Ban abordează problemele cu care se va confrunta președintele Nicușor Dan, mai ales dacă va continua să aibă un „anturaj” neoliberal. De asemenea, Ban subliniază detestarea fiscalizării în rândurile mai multor grupuri. „Patronatul național din jurul AUR devine alarmat la auzul plăților electronice,” afirmă economistul. El menționează că „fără integrarea în UE, România ar fi fost mult mai săracă” și că un parcurs în Balcanii de Vest ar oferi o comparație clară între periferii. Ban discută, de asemenea, ideea impozitării averilor celor mai bogați români și competiția economică cu China și efectele ei în orașele precum Oradea și Pitești.

Cornel Ban pune în discuție îngrijorările românilor privind posibilele creșteri ale impozitelor pe locuințe. „În întreaga lume, impozitarea locuințelor este progresivă. De exemplu, în SUA, un apartament de 300.000 de euro poate atrage taxe cuprinse între 1.200 și 15.000 de dolari anual, în funcție de stat. România ar putea impune impozite mai mari, în special pentru proprietățile secundare și terțiare.”

Impozite mai mari nu pentru prima locuință, ci pentru proprietățile secundare

Ban argumentează că ar trebui să existe o protecție pentru reședința principală, cu impozitare moderată, cum ar fi o taxă pe baza valorii unui apartament de patru camere în orașele mari.

Pentru proprietățile secundare și terțiare, Ban propune o impozitare progresivă, bazată pe valoarea de piață, similar cu sistemele din Olanda și țările nordice, care dispun de o evaluare digitală robustă.

Din păcate, România, lipsită de un cadastru complet și baze de date centralizate, ar necesita soluții temporare: taxarea pe numărul de proprietăți cu cote crescătoare pentru fiecare locuință suplimentară.

În opinia sa, această reformă ar aduce beneficii semnificative, generând venituri suplimentare pentru bugetul local, stimulând utilizarea locuințelor neocupate și, pe termen mediu, ajutând la stabilizarea pieței imobiliare.

O problemă neabordată: taxarea averilor foarte mari

Cornel Ban analizează impozitarea averilor în context internațional, menționând că, în SUA, o taxă de 2% pe averile ce depășesc 50 de milioane de dolari ar viza zeci de mii de gospodării miliardare. „Chiar și în Europa, o taxă similară ar putea genera venituri uriașe anual,” adaugă el.

În România, subiectul impozitării averilor este evitat din motive populiste şi de tehnocrație, economistul evidențiind că nu avem un număr substanțial de persoane foarte bogate.

Impozitarea averilor este o provocare în orice stat european, iar Ban susține că chiar și o taxă simbolică ar fi un început important pentru legitimarea sistemului economic.

Venituri din impozitarea câștigurilor de capital

Un alt domeniu care ar putea aduce venituri substanțiale este impozitarea câștigurilor din capital și vânzarea imobilelor. Aceste câștiguri sunt în mare parte realizate de cei mai înstăriți și, în alte țări, contribuie semnificativ la PIB.

O impozitare moderată de 15% aplicată acestor venituri ar putea aduce o contribuție semnificativă la bugetul statului.

Din perspectiva echității fiscale, o astfel de măsură nu ar afecta consumul zilnic, ci ar ajuta la redistributionarea mai justă a poverii fiscale.

Ban sugerează o abordare mai agresivă în această direcție, pentru a demonstra că bogații contribuie la buget, după o lungă perioadă de privilegii.

Impozitarea gigantilor tehnologici

Există posibilitatea ca gigantii tehnologici să fie impozitați, Ban explicând că unele state europene au introdus taxe digitale de 3-5% pe venitul generat local de platforme de tip Meta sau Google.

El subliniază că inovații precum „impozitarea automatizată” pot simplifica conformarea fiscală. Deși ANAF a demarat inițiative precum e-Factura, rămâne mult de lucru.

Un impozit moderat pe active nete mai mari de 5 milioane de euro ar avea un impact economic și moral important.

Măsuri interdependente pentru un deficit mai mic

Ban consideră că măsurile de impozitare trebuie implementate în paralel, subliniind că acestea ar contribui la reducerea deficitului cu aproximativ 2% din PIB.

Pentru a crește veniturile bugetare, România ar trebui să se concentreze pe impozitarea corporațiilor și veniturilor mari, împreună cu o digitalizare eficientă a colectării.

Comparativ cu Bulgaria, România stagnează în privința modernizării aparatului fiscal, iar acest fapt se datorează sabotării reformelor din interior, conform economistului.

Reforme necesare versus măsuri temporare

Ban susține că România trebuie să facă mai mult decât să își liniștească creditorii, solicitând o reacție mai proactivă în privința colectării veniturilor pentru a asigura servicii publice mai eficiente.

Aceasta se traduce în crearea unui sistem fiscal eficient, mai degrabă decât în măsuri temporare de austeritate.

Atenția asupra extremismului prin stagnare economică

Cornel Ban ridică problema riscurilor venite din radicalizarea politică și economică, avertizând asupra provocărilor confruntate de România, inclusiv riscurile legate de extremism.

Un diagnostic al economiei românești ar sublinia ținerea în echilibru între exporturi și consum intern.

Consecințele competiției economice globale