INTERVIU. „Am filmat cum furnicile atacă ursoaica, o metaforă de tip David versus Goliath”. Ce afirmă regizorul celui mai complex documentar despre natura europeană

Festivalul LYNX 2025, dedicat filmelor documentare și fotografiilor de natură, va avea loc în Brașov, în perioada 4-9 iunie 2025. Deschiderea festivalului va include proiecția documentarului „Europa – un continent, cinci lumi”, regizat de Christian Baumeister, recunoscut ca unul dintre cei mai buni cineaști de natură din Europa. În cadrul unui interviu, regizorul a împărtășit din culisele producției filmate în 30 de țări.
- România este prezentă în acest serial cu 6 episoade ce ilustrează urșii bruni din Munții Carpați, precum și biodiversitatea din Delta Dunării. „Am spus povestea pelicanilor care fură peștii cormoranilor”, detaliază cineastul german.
Scopul LYNX Festival este de a crește conștientizarea cu privire la importanța naturii în viața noastră. Evenimentul este organizat de Asociația România Sălbatică și Asociația Forona, având ca obiectiv, conform directorului artistic Dan Dinu, crearea „unui mix foarte eficient pentru toți iubitorii de arte vizuale care ne vizitează”.
Ediția din 2025 se va axa pe Europa, cele mai multe filme abordând zone sau specii de pe acest continent.
Unul dintre documentarele anului, „Ocean”, va fi prezentat în premieră națională la Brașov înainte de lansarea pe Național Geographic sau pe platformele de streaming.
„David Attenborough, care a împlinit recent 99 de ani, oferă un omagiu oceanului planetar în acest film. După 70 de ani de carieră, vocea lui a devenit extrem de influentă în industrie, iar documentarul promite să prezinte o față a mediului marin pe care nu am mai întâlnit-o până acum”, afirmă directorul artistic al festivalului.
Un documentar realizat în 1000 de zile
Premiera documentarului „Europa – un continent, cinci lumi”, creat, regizat și filmat de Christian Baumeister, va avea loc în România, în cadrul Galei de Deschidere a celei de-a 3-a ediții a LYNX Festival pe 4 iunie 2025, la Centrul Cultural Reduta din Brașov.
Această producție reprezintă cea mai ambițioasă realizare germană în domeniul istoriei naturale, filmată pe parcursul a peste 1000 de zile, în aproape 30 de țări. Cuprinde 6 episoade care explorează biodiversitatea Europei, de la leoparzii din Caucaz, până la urșii polari din Svalbard și balenele albastre din Azore; filmările au avut loc în peste 50 de locații, inclusiv în România.
Christian Baumeister, un regizor și director de imagine premiat, a fost recunoscut internațional pentru filmele sale documentare despre fauna sălbatică, difuzate de canale de renume precum BBC, ARTE și National Geographic Wild. Cu studii în biologie în Germania și cinematografie în Marea Britanie, pasiunea sa pentru natură l-a purtat pe patru continente, iar legătura profundă cu America Latină a inspirat unele dintre cele mai impresionante lucrări ale sale, precum „The Wild Andes”, nominalizată la două premii Emmy.
„Ideea mi-a venit spontan, la un eveniment. Mi-am dat seama că nimeni nu a realizat vreodată un serial despre natura sălbatică din Europa, cu adevărat meticulos și amplu. Ne-am dorit să arătăm imaginea de ansamblu a întregii Europe și să evidențiem toate habitatele, scoțând în evidență frumusețea continentului nostru. Sper ca, după vizionarea seriei, oamenii să simtă nevoia de a explora natura, chiar și în imediata lor apropiere”, spune regizorul.
„În Portugalia am găsit lilieci care vânau insecte într-o bibliotecă veche”
– Ați filmat timp de 1000 de zile, în 30 de țări, cu echipe internaționale. Cum ați organizat un proiect de o asemenea amploare?– Christian Baumeister: Am avut doi coordonatori de producție care au muncit continuu. A fost esențial să ne conectăm direct cu cercetătorii și specialiștii care ne-au oferit informațiile corecte despre habitatul pe care-l documentam, și să dialogăm cu localnicii care cunoșteau cel mai bine realitatea din teren.
A fost o provocare să organizăm totul, având în vedere că perioada de filmare a fost limitată la 3 ani. Asta poate părea mult, dar e o perioadă scurtă pentru un proiect de asemenea amploare, mai ales când considerăm că unele comportamente pot fi surprinse doar într-un singur moment pe an. De exemplu, eclozarea efemeridelor durează doar câteva ore o dată pe an, iar dacă ratezi momentul, trebuie să revii anul următor.
– Cât din ceea ce ați filmat a fost planificat inițial și cât a fost ajustat pe parcurs?– Majoritatea secvențelor au fost planificate din start. Am decis să includem toate animalele iconice pentru continent, precum balenele, urșii polari, căprioarele și leoparzii.
Ne-am menținut deschiși pentru a descoperi și povești noi, unele nespuse până acum. De exemplu, am descoperit o specie de șerpi de apă care vânau în cascadele din Slovacia. În Portugalia, am filmat lilieci care vânau insecte într-o bibliotecă veche, practic salvând cărțile de la distrugere.
Chiar dacă aveam un concept și un scenariu bine definite la început, într-un documentar despre natură trebuie să te adaptezi constant. Am reușit să realizăm aproximativ 90% din ceea ce ne-am propus, un procent considerat un succes enorm pentru o astfel de producție.
– Care au fost cele mai mari provocări logistice sau creative?– Provocarea logistică principală este mereu aceea de a te asigura că ești la timpul și locul potrivit. Aceasta devine tot mai dificilă în contextul schimbărilor climatice care determină animalele să își schimbe obiceiurile.
Evenimentele naturale pot avea loc mai devreme sau mai târziu decât ar trebui. O poveste foarte complicată de filmat a fost cea a balenelor albastre din Azore. În primul an, nu am putut filma din cauza furtunilor, iar în anul următor, a fost necesar să folosim un catamaran pentru a ieși în larg.
Am așteptat trei săptămâni pentru vreme bună, deoarece furtunile continuau să ne împiedice accesul. Când în sfârșit am putut merge în larg, am așteptat mult și nu am văzut nicio balenă albastră. Am avut noroc în ultima zi de filmare; acela a fost momentul decisiv pentru a nu renunța, în ciuda lipsei de bani și timp.
România, pe lista celor mai dorite destinații de filmare
– A fost un moment special din teren care v-a impresionat?– Când mă gândesc la momentele cele mai memorabile, îmi vine în minte filmarea erupției vulcanului. Am dormit pe marginea craterului și fiecare dată când mă trezeam, vedeam o erupție imensă și grandioasă. Era un sentiment inegalabil, simțind că mă aflam la rădăcina formării Pământului. Alte povești avute în Macedonia de Nord, unde am filmat pe Golem Grad, o insulă micuță plină de șerpi, care nu a fost filmată înainte.
– De ce ați decis să includeți România în serie? Care a fost experiența filmării aici?– România a fost printre primele pe lista țărilor de filmat datorită zonelor sălbatice abundente. În Carpați, am realizat o poveste despre un urs brun, abordând-o dintr-un unghi diferit, știind că s-au mai făcut documentare similare. Am filmat o femelă urs cu pui care a deranjat un cuib de furnici, surprizând cum acestea ripostau și atacau ursoaica, construind o metaforă „David versus Goliath”. Am filmat și în Delta Dunării, prezentând povestea pelicanilor care le fură cormoranilor peștii, abordându-le dintr-o perspectivă inedită, folosind drone pentru imagini spectaculoase.
– Ce doriți să descopere românii privindu-le imaginile filmate aici?– Aș dori ca românii, la fel ca toți europenii, să conștientizeze că aceste imagini reflectă realitatea din jur, că se află la o mică distanță de casele lor. Este diferit să vezi aceste lucruri în ansamblu, căci, deși românii cunosc Delta Dunării și urșii din pădurile lor, perspectiva unui documentar le oferă o viziune mai amplă asupra acestor frumuseți.
În fiecare scenă filmată am încercat să creăm un sentiment de uimire și descoperire. Datorită traiului în orașe, contactul cu fauna sălbatică este din ce în ce mai redus. Filmele de acest tip sunt esențiale pentru a reaminti oamenilor că aceste frumuseți sunt încă reale și accesibile.
„În ceea ce privește natura, nu există frontiere”
– Cum descrieți Europa din perspectiva naturii? Ce o face specială?– În natură nu există granițe. Europa are o biodiversitate remarcabilă, de la regiuni arctice la cele mediteraneene. Într-o singură călătorie poți explora diverse tipuri de climă și vegetație. Chiar și în orașele europene există viață sălbatică. Este unul dintre cele mai diversificate continente, în ciuda dimensiunilor sale reduse, iar această diversitate nu a fost prezentată uniform.
„În Europa mai există 50 de leoparzi, în Munții Caucaz”
– Care au fost momentele cele mai remarcabile surprinse în cadrul seriei?– Sunt multe, și unele au fost deja menționate. De exemplu, am surprins leoparzii, circa 50 dintre ei care mai există în Europa. Am colaborat strâns cu WWF pentru filmările din Caucaz, unde am documentat imagini rare cu leoparzii și puii lor.
Am încercat să fin înfățișăm povestirile într-o manieră autentică, respectând identitatea fiecărei țări. Spre exemplu, am filmat căprioara în condiții specifice din Scoția, chiar și în ploaie torențială, aducând astfel autenticitate poveștii.
– Ați observat efectele schimbărilor climatice în timpul filmărilor? Ce semne ale încălzirii globale ați observat în Europa?– Cu siguranță. Am văzut schimbări climatice în Svalbard în martie, unde vremea s-a transformat brusc de la -30 grade la 0 grade. Svalbard e foarte afectat de schimbările climatice; urșii polari nu mai pot vâna foci din cauza lipsei de gheață, mutându-se pe prada non-tradițională.
Devine din ce în ce mai complicat să ne sincronizăm cu evenimentele naturale, cum ar fi perioadele de împerechere, care devin imprevizibile. În Spania, am observat florile care înfloreau în condiții nespecifice, numai pentru a muri rapid din cauza deshidratării, semn al schimbărilor dramatice.