Prima ședință a Curții Constituționale a României cu o nouă conducere: Judecătorii analizează constituționalitatea legii împotriva fascismului și legionarismului, la sesizarea lui Nicușor Dan

În cadrul ședinței programate pentru joi, la Curtea Constituțională a României (CCR), care va începe în jurul orei 11:00, singurul punct aflat pe ordinea de zi este contestația formulată de președintele Nicușor Dan referitor la legea ce întărește sancțiunile pentru faptele de fascism, legionarism, rasism și xenofobie.

Aceasta reprezintă prima ședință din mandatul la conducerea CCR a unei femei, Simina Tănăsescu, și în noua formulă a Curții, care include și trei judecători numiți recent: Mihai Busuioc, Csaba Asztalos și Dacian Cosmin Dragoș.

Pe agenda ședinței se va discuta:

Argumentele lui Nicușor Dan în fața CCR privind legea împotriva fascismului și legionarismului

Nicușor Dan a explicat în cadrul unei conferințe de presă de luni motivele ce l-au determinat să conteste legea la CCR.

„Nu susțin în niciun caz astfel de manifestări și vreau să întrebăm Parchetul despre multiplele amenințări primite de jurnaliști în lunile noiembrie-decembrie 2024. Discutăm despre fapte concrete, amenințări la adresa jurnaliștilor, sau despre amenințările primite de domnul Vexler imediat după ce legea a fost introdusă în circuitul parlamentar”, a afirmat el.

Nicușor Dan a subliniat că există „aspecte clare și concrete față de care statul român trebuie să reacționeze ferm”, dar este necesar să analizăm conținutul legii.

„Există ambiguități în textul legii, și pot oferi un exemplu. În orașul Făgăraș, există o asociație ce promovează Rezistența din Munții Făgăraș, organizând expoziții și evenimente. Între membrii Rezistenței se regăsesc și persoane care, în trecut, au fost parte din mișcarea legionară. Întrebarea este: această asociație este sau nu considerată legionară? – pentru că legea nu oferă clarificări. Dacă are un caracter legionar, ar trebui ca acei indivizi să fie încarcerați? Eu sunt de părere că nu, promovarea Rezistenței anticomuniste din Munții Făgăraș este legitimă”, a argumentat președintele.

El a adăugat că „există multe astfel de neclarități care facilitează arbitrarul.”

„Este evident că trebuie să avem o lege care să condamne manifestările xenofobe, antisemite, rasiste, de orice natură, dar aceasta trebuie să fie clar formulată, pentru a evita interpretările subiective și posibile abuzuri”, a explicat motivul atacului său la CCR.

Chiar în ziua în care a contestat legea la CCR, instituția a decis să respingă contestația depusă de alte formațiuni politice împotriva aceleași legi.

În urma consultărilor cu partidele politice desfășurate la Cotroceni, înainte de desemnarea lui Ilie Bolojan ca premier, una dintre formațiuni i-a cerut lui Nicușor Dan să nu promulge legea.

„Legea ce permite încarcerarea persoanelor pentru exprimarea liberă, pe baza unei judecăți subiective referitor la declarații extremiste legionar, ar trebui eliminată. Refuzul de a promulga astfel de reglementări este un semnal că toți românii sunt ascultați”, a declarat Anamaria Gavrilă, la finalul consultărilor de la Cotroceni.

Ce urmează în procesul legislativ?

Dacă legea va fi considerată neconstituțională, aceasta va fi restituită Parlamentului pentru a fi revizuită conform hotărârii Curții. În cazul în care sesizarea este respinsă, Nicușor Dan va avea două opțiuni: să o promulge sau să o redirecționeze către Parlament pentru reexaminare.

Ce stipulează legea contestată

Legea adoptată de Parlament pe 11 iunie stipulează că „distribuția sau punerea la dispoziția publicului de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe reprezintă o infracțiune și se sancționează cu închisoare între un și cinci ani, adăugându-se interzicerea unor drepturi”. Dacă fapta este comisă printr-un sistem informațional, „limita pedepsei este majorată cu 50%”.

Anterior, legea nu făcea referire la materialele legionare, stabilind că doar: „distribuția sau punerea la dispoziția publicului de materiale rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani”.

Sancțiuni pentru promovarea liderilor mișcării legionare

Noua reglementare introduce și o pedeapsă de la 3 luni la 3 ani pentru cei care promovează cultul persoanelor implicate în organizațiile fasciste.

„Promovarea publică a cultului acestor persoane vinovate de genocid, crime împotriva umanității și război, precum și a ideologiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, se sancționează cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă, împreună cu interzicerea unor drepturi”, conform legii adoptate.

De asemenea, o modificare importantă vizează sancționarea negării, contestării sau minimalizării holocaustului pe teritoriul României, ceea ce va atrage o pedeapsă de la 6 luni la 3 ani de închisoare și interzicerea unor drepturi. În trecut, legea oferea și opțiunea unei amenzi în locul pedepsei cu închisoarea.