Aspecte neștiute despre cum Trump a întors armele împotriva lui Putin: Intervențiile esențiale care au schimbat cursul evenimentelor

În seara zilei de 11 iulie, după ce a observat imagini cu atacurile aeriene rusești asupra orașelor din Ucraina, președintele american Donald Trump a contactat telefonic cancelarul german Friedrich Merz pentru a-și exprima indignarea față de avansurile continue ale liderului rus asupra Ucrainei, conform unor surse familiare cu conversația citate de The Wall Street Journal.

Surprins inițial de apel, Merz a realizat rapid că Trump era extrem de frustrat în legătură cu Putin. Președintele american a declarat că este dispus să accepte propunerea lui Merz de a utiliza fonduri germane pentru procurarea de arme produse în SUA, care să fie livrate Ucrainei, conform surselor citate de WSJ.

„Trump a exprimat în mod repetat frustrare față de Putin atât public, cât și în privat,” a afirmat Anna Kelly, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe. „El vrea să oprească violența și să încheie acest război brutal, de aceea vinde arme din SUA țărilor membre NATO,” a mai adăugat aceasta.

La începutul săptămânii, Trump a impus un interval de 50 de zile ca termen pentru ca Putin să inițieze negocieri reale de pace, a anunțat un important pachet de arme pentru Ucraina – care va fi suportat financiar de statele din cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord – și a amenințat cu sancțiuni economice suplimentare „severe” asupra Moscovei, în absența unor măsuri concrete pentru încheierea conflictului.

Lider european cu o prietenie neașteptată cu Trump

Aceste inițiative au avut loc în urma unei campanii de mai multe luni desfășurate de liderii europeni, care nu credeau în seriozitatea lui Putin în privința negocierilor, ci considerau că acesta căuta să extindă și mai mult teritoriul ucrainean, îndemnându-l pe Trump să sprijine militar Ucraina și să-l preseze pe Putin.

Germania, Franța, Marea Britanie și alte națiuni și-au amplificat colaborarea cu administrația americană, politicieni de rang înalt deschizând canale de comunicare directe cu oficiali de top din cadrul guvernului Trump.

Alexander Stubb, președintele Finlandei, a dezvoltat o relație de prietenie cu Trump în timpul unui turneu de golf în Florida, conform afirmațiilor celor doi lideri și surselor finlandeze. Merz l-a vizitat pe Trump pe 5 iunie la Casa Albă și a avut discuții aproape săptămânale cu acesta, conform oficialilor germani.

Mark Rutte, secretarul general al NATO, i-a transmis lui Trump mesaje de încurajare, numindu-l mai târziu „tati”, în semn de susținere a frustrărilor liderului american față de Israel și Iran și promovând menținerea unei încetări a focului între acestea.

În cadrul summitului NATO din Olanda, desfășurat pe 25 iunie, membrii au declarat că vor aloca 5% din PIB pentru apărare, îndeplinind astfel o cerință de lungă durată a lui Trump. În lunile anterioare, liderii europeni au reușit să-l convingă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să discute direct cu Trump și să accepte fără condiții negocierile cu Putin.

În culise, oficialii europeni și-au consolidat relațiile cu membrii cabinetului american considerați mai deschiși către sprijinul Ucrainei, printre aceștia numărându-se secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, și șeful diplomației, Marco Rubio, dar și o rețea de parlamentari republicani favorabili cauzei ucrainene.

Vicecancelarul german Lars Klingbeil a purtat discuții cu Bessent, care a afirmat că va face presiuni asupra lui Trump pentru sancțiuni și arme, au specificat oficialii germani. Ministrul de externe german, Johann Wadephul, a discutat frecvent cu Rubio, conform surselor implicate. Oficiul Trezoreriei a refuzat să comenteze, iar Departamentul de Stat nu a răspuns imediat la solicitări pentru comentarii, conform WSJ.

„Acțiunile noastre sunt în interesul nostru,” a declarat Merz marți. „SUA și Europa sunt acum pe aceeași lungime de undă. Aceasta va consolida capacitatea Ucrainei de a se apăra împotriva atacurilor rusești. Numai în acest fel vom putea exercita presiuni asupra Moscovei pentru a negocia pacea,” a subliniat cancelarul german.

Trump a adăugat marți că SUA nu intenționează să trimită rachete cu rază lungă de acțiune în Ucraina ca parte dintr-un nou pachet de ajutor, în timp ce a avertizat Kievul să nu atace Moscova.

Declarațiile sale adresate jurnaliștilor de la Casa Albă au relevat că președintele american continuă să oscileze între presiunea exercitată asupra Rusiei și cerințele către Ucraina.

Cu câteva zile în urmă, Trump l-a sfătuit pe Zelenski să desfășoare ostilități pe teritoriul Rusiei și l-a întrebat dacă este capabil să lovească Moscova și Sankt Petersburg, conform unui oficial ucrainean avizat cu privire la discuția respectivă. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a avut o altă interpretare a convorbirii telefonice din 4 iulie, explicând că Trump „a pus o întrebare, dar nu a încurajat atacuri suplimentare”.

Contribuția lui Merz: „El poate «să-și pună banii acolo unde îi este gura»”

Merz, un om de afaceri de succes și pilot, a descoperit că interacțiunile cu Trump sunt mai simple decât pentru liderii germani anteriori, cum au menționat asistenții săi. Un aspect important a fost abilitatea sa de a promite sprijin financiar robust pentru achiziția de armament american, după ce Germania a modificat constituția pentru a permite împrumuturi nelimitate, lucru pe care predecesorii săi nu au reușit să-l realizeze.

„Merz a găsit metoda adecvată și acum poate comunica ușor cu Trump și se poate angaja în diplomația ‘cecurilor’,” a declarat Nico Lange, fost oficial german din domeniul apărării. „Spre deosebire de lideri precum Macron, el poate «să-și pună banii acolo unde îi este gura».”

Conform colaboratorilor lui Merz, cel mai mare succes al Germaniei a fost atunci când Trump a renunțat la poziția sa echidistantă între Moscova și Kiev, recunoscând Rusia ca agresor și acceptând reluarea livrărilor de arme. „Vorbele nu pot înlocui faptele. Avem nevoie de rezultate,” a afirmat Trump în Biroul Oval, în timpul întâlnirii de luni cu Rutte.

Această schimbare reprezintă o nouă direcție în politica Washingtonului față de conflictul din Ucraina. Cu câteva săptămâni în urmă, Pentagonul anunțase că va suspenda livrările de sisteme antirachetă Patriot și alte arme de precizie către Ucraina. La aflarea acestei știri, Merz a cerut o convorbire telefonică cu Trump, care a avut loc pe 3 iulie, el sunând din Biroul Oval, împreună cu șeful Pentagonului, Pete Hegseth.

„Voiam să te felicite pentru ziua de 4 iulie și să îți propun o colaborare,” a spus Merz, conform unor surse avizate.

Propunerea: Germania va achiziționa două sisteme Patriot pentru Ucraina, având în vedere că SUA a oprit vânzările lor. Totuși, Trump părea să nu fie informat despre această decizie.

„Trebuie să contribuim cu toții”

„Pete, ce se întâmplă?”, a întrebat Trump, conform surselor la curent cu dialogul. La câteva zile după, Pentagonul a revenit asupra deciziei.

În timpul discuției, Trump a menționat că Putin îl manipulează, deși nu s-a angajat să vândă Germania cele două sisteme Patriot la acel moment.

După ce a primit noi imagini devastatoare din Ucraina, Trump a propus nu două, ci cinci sisteme Patriot în conversația sa surpriză cu Merz. Cancelarul german a acceptat imediat, deși negocierile pentru finanțarea ar trebui purtate cu alți lideri europeni, conform surselor.

Germania va trimite probabil două dintre propriile sale sisteme Patriot în Ucraina și va comanda baterii din SUA pentru a le înlocui, estimând un cost de aproximativ 2 miliarde de dolari. Norvegia intenționează să achiziționeze unul dintre sisteme, iar Rutte a menționat Canada, Danemarca și Finlanda ca posibili contributori.

„Un mesaj clar adresat tuturor celorlalți membri europeni ai NATO: trebuie să contribuim cu toții,” a declarat luni ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, în timpul unei vizite în SUA.