„Un blestem fără ieșire”, afirmă premierul Franței care propune reducerea sărbătorilor legale și impozitarea celor bogați, dar și măsuri inspirate din România.

Premierul François Bayrou a declarat marți intenția sa de a diminua numărul sărbătorilor legale din Franța, în încercarea de a aborda ceea ce el denumește „blestemul” datoriilor publice.

Bayrou a prezentat un plan de ajustare bugetară pentru o perioadă de patru ani, începând din 2026, cu un obiectiv anual de 43,6 miliarde de euro pentru reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor.

În cadrul prezentării propunerilor bugetare pentru 2026, Bayrou a precizat că două dintre cele 11 sărbători naționale ale Franței ar putea fi eliminate, menționând ziua de luni după Paște și data de 8 mai, care marchează sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa.

Această modificare ar aduce Franța la același număr de sărbători naționale ca Germania, care are nouă sărbători, cu mult mai puțin decât cele 12 zile existente în Italia.

După ani de cheltuieli mari, Franța se vede obligată să-și reducă deficitul bugetar și datoria publică, conform reglementărilor Uniunii Europene.

Bayrou a afirmat că Franța trebuie să se împrumute lunar pentru a acoperi pensiile și salariile funcționarilor publici, o stare pe care a caracterizat-o drept „un blestem fără ieșire”.

El a estimat că eliminarea a două sărbători legale ar putea genera „câteva miliarde de euro” pentru bugetul național.

„Un război social”, acuză opoziția

Propunerea a generat reacții imediate din partea lui Jordan Bardella, liderul partidului de extremă dreapta Rassemblement National (RN – Adunarea Națională).

Bardella a criticat eliminarea a două sărbători legale, susținând că aceasta reprezintă un atac direct asupra istoriei și valorilor Franței.

Marine Le Pen, liderul grupului parlamentar al aceluiași partid, a amenințat cu depunerea unei moțiuni de cenzură dacă François Bayrou nu va reevalua planul propus.

Jean-Luc Mélenchon, liderul extremei stângi și președinte al partidului La France Insoumise („Franța Nesupusă”), a cerut demisia lui Bayrou, afirmând că „aceste nedreptăți nu mai pot fi tolerante”.

Mathilde Panot, colega sa de partid, l-a acuzat pe Bayrou că a generat „un război social”.

Anterior, Bayrou a anunțat că Franța are nevoie de o îmbunătățire a situației bugetare cu 40 de miliarde de euro în anul următor.

Această sumă a crescut după ce președintele Emmanuel Macron a solicitat cheltuieli suplimentare de 3,5 miliarde de euro pentru apărare în 2026, în contextul creșterii tensiunilor internaționale. Bugetul apărării pentru acest an se ridică la 50,5 miliarde de euro.

Exemplul Greciei

Bayrou a declarat marți că deficitul bugetar va scădea la 4,6% anul viitor, comparativ cu 5,4% estimat pentru acest an, vizând să ajungă sub 3% conform reglementărilor Uniunii Europene până în 2029.

Pentru a atinge acest obiectiv, se vor lua măsuri precum înghețarea generalizată a creșterilor cheltuielilor, inclusiv pentru pensii și sistemul de sănătate, cu excepția sectorului sănătății și gestionarea datoriilor.

„Am devenit dependenți de cheltuielile publice”, a declarat Bayrou. „Ne aflăm într-un moment critic în istoria noastră”, a mai adăugat premierul.

De asemenea, el a folosit Grecia drept exemplu, un stat membru al Uniunii Europene care a avut de suferit din cauza datoriilor și a deficitelor semnificative în urma crizei financiare din 2008.

„Nu trebuie să uităm niciodată povestea Greciei”, a avertizat el.

Efort „echitabil”

Datoria publică a Franței se ridică la 114% din PIB, mult peste norma de 60% stabilită de Uniunea Europeană, fiind cea mai mare datorie din UE după Grecia și Italia.

Guvernul din Paris intenționează să reducă numărul funcționarilor publici cu 3.000 până în 2026 și să închidă „agențiile neproductive care operează în numele statului”.},{