Rusia, în stare de alertă după demonstrația de forță a Estoniei cu sisteme HIMARS în Marea Baltică
Rusia și-a exprimat intenția de a-și „apăra cu fermitate” interesele în zona Baltică, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pe 14 iulie, ca reacție la testul recent efectuat de Estonia cu lansatoarele de rachete HIMARS, deasupra Mării Baltice.
Peskov a subliniat că „regiunea Baltică este tensionată din cauza strategiilor agresive ale țărilor europene de coastă”, adăugând că Rusia se va angaja să-și protejeze interesele legitime în acest spațiu, în cadrul unei conferințe de presă.
El a mai afirmat că implicarea multor națiuni în acțiuni provocatoare este „o realitate evidentă”, conform declarațiilor sale citate de The Kyiv Independent.
Aceste comentarii au avut loc în contextul în care Estonia a utilizat pentru prima dată rachetele HIMARS pentru atacuri simulată asupra țintelor maritime în Marea Baltică, în data de 11 iulie. Estonia a primit șase lansatoare HIMARS în aprilie 2025, parte dintr-un plan regional de reînarmare inițiat de invazia Rusiei în Ucraina.
Sistemele de rachete HIMARS, fabricate în Statele Unite, care au fost folosite extensiv de Ucraina în operațiunile sale împotriva forțelor ruse, au o rază de acțiune de până la 300 de kilometri (aproximativ 186 mile), astfel având capacitatea de a lovi chiar și zone din regiunea Leningrad a Rusiei.
Celelalte țări baltice își intensifică și ele capabilitățile. Lituania a comandat opt sisteme HIMARS, cu livrări planificate pentru acest an, în timp ce Letonia a încheiat un acord cu Statele Unite pentru primirea a șase lansatoare și rachete ATACMS până în 2027.
Estonia, Letonia și Lituania, toate membre NATO, au frontiere comune cu Rusia și cu enclava rusă Kaliningrad. Moscova a avertizat constant împotriva creșterii prezenței militare NATO în această regiune, considerând-o o amenințare la securitatea sa.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat că neîncetarea agresiunii ruse în Ucraina ar putea duce la un atac direct asupra teritoriului NATO, având potențialul de a declanșa un conflict extins în Europa.
Tensiunile dintre NATO și Rusia au escaladat, în contextul respingerii de către Kremlin a propunerilor de încetare a focului și a poziției inflexibile în ceea ce privește cerințele adresate Ucrainei.
Agențiile de informații și oficialii din occident au emis avertizări frecvente că Rusia ar putea reprezenta o amenințare militară pentru națiunile aliate în următorii cinci ani.
