Ce reprezintă „vârsta medie reală” de pensionare a judecătorilor, conform preşedinţilor Curţilor de Apel. „Munca unui judecător depăşeşte de până la zece ori volumul din alte ţări europene”

Preşedinţii Curţilor de Apel din România au răspuns recent unor afirmaţii din spaţiul public, subliniind că remuneraţia magistraţilor nu este „exagerată”, ci se aliniază altor categorii bugetare. Ei menţionează că volumul de muncă pentru un judecător este de până la zece ori mai mare decât în alte state europene. În privinţa încrederii în sistemul judiciar, aceasta nu se află la niveluri minime, ci se compară favorabil cu ţări precum Spania şi Italia. De asemenea, preşedinţii au clarificat că vârsta de pensionare în magistratură nu este de 48 de ani, ci vârsta medie reală de pensionare este de 54 de ani, similară cu alte categorii din sistemul public de pensii care beneficiază de condiţii speciale.

„Preşedinţii Curţilor de Apel din România atenţionează că orice dezbatere asupra statutului judecătorilor trebuie să fie obiectivă, transparentă şi responsabilă, pentru a menţine independenţa justiţiei şi dreptul fiecărui cetăţean la un proces echitabil. Un stat în care puterea judecătorească este constant atacată devine incapabil de a menţine echilibrul dintre cele trei puteri, ceea ce conduce la o justiţie slabă, dependentă de executiv, incapabilă să protejeze cetăţenii împotriva abuzurilor statului, să le apere drepturile fundamentale”, se arată într-un comunicat publicat luni de preşedinţii Curţilor de Apel.

Aceştia „îşi exprimă îngrijorarea că discuţiile despre vârsta şi condiţiile de pensionare ale judecătorilor, care ar fi trebuit să se desfăşoare într-un mod documentat, au fost înlocuite de o abordare politicianistă, populistă şi extrem de nocivă, însoţită de o campanie de dezinformare împotriva corpului magistraţilor”.

Judecătorii consideră că este datoria lor să răspundă acestor atacuri şi să clarifice realitatea situaţiei.

„Vârsta reală la care judecătorii se pensionează este peste 50 de ani”

Astfel, preşedinţii Curţilor de Apel afirmă că vârsta medie de pensionare în magistratură nu este 48 de ani, contrar afirmaţiilor premierului Ilie Bolojan.

„Această declaraţie contrazice faptele. În perioada în care a ocupat funcţia de Preşedinte interimar al României, a semnat 37 de decrete de pensionare pentru judecători, dintre care doar 5 judecători aveau, la momentul pensionării, vârsta între 48 şi 49 de ani. Este evident că 5 din 37 nu constituie o majoritate, ceea ce face greu de înţeles de ce Prim Ministrul face astfel de afirmaţii, care au fost preluate şi difuzate de mass-media. Vârsta medie reală de pensionare a judecătorilor trece de 50 de ani, existând evenimente de pensionare şi la 60, 62 sau chiar 67 de ani”, a menţionat sursa citată.

Preşedinţii Curţilor de Apel din România au adăugat că vârsta medie de pensionare este de 54 de ani.

„Malgre informaţiile statistice corecte oferite inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, persistă ideea greşită că judecătorii se pensionează, în general, la 48 de ani. Vârsta medie reală de pensionare este de 54 de ani, având similitudini cu alte categorii din sistemul public de pensii cu condiţii speciale”, au adăugat judecătorii.

Aceştia consideră că vârsta de pensionare a judecătorilor a fost ridicată la 60 de ani, conform legilor în vigoare.

Preşedinţii Curţilor de Apel au subliniat că reluarea acestor subiecte, „într-o manieră politică ofensivă şi manipulativă, are efecte negative asupra funcţionării instanţelor, generând un nou val de cereri de pensionare a judecătorilor experimentaţi, ca urmare a instabilităţii accentuate a statutului acestora.”

„Judecătorii români se confruntă cu un deficit cronic de personal”

În comunicatul de presă, judecătorii subliniază că remuneraţia magistraţilor nu este „exagerată”, de sute de mii de euro anual, ci este echivalentă cu ceea ce primesc alte categorii bugetare.

„De fapt, remuneraţiile judecătorilor (inclusiv sporurile) încep de la 4.457 lei – pentru cei care sunt auditori de justiţie la Institutul Naţional al Magistraturii, crescând apoi la: judecător stagiar – 7.200 lei, judecător definitivat (după un examen complex) – 11.900 lei, judecător de tribunal (cu minim 7 ani vechime) – 18.504 lei, judecător de curte de apel (cu minim 10 ani vechime) – 20.902 lei, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (cu minim 18 ani vechime) – 27.252 lei. Aceste tipuri de venituri se compară cu cele din zona bugetară pentru profesii care nu au aceleaşi restricţii sau interdicţii ca cele ale unui magistrat”, precizează comunicatul.

Preşedinţii Curţilor de Apel mai menţionează că judecătorii români se confruntă cu un deficit cronic de personal, cu scheme de angajare clar insuficiente, atât pentru judecători, cât şi pentru personalul auxiliar, în contextul unei creşteri continue a numărului de dosare, cauzată de o instabilitate legislativă excesivă.

„Încărcătura medie pe judecător a fost, în 2024, de 1519 dosare la judecătorie, 982 dosare la tribunal, 606 dosare la curţile de apel şi 619 dosare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Gestionarea fiecărui dosar implică multiple etape: de la primirea cererii de chemare în judecată până la finalizarea motivării hotărârii, inclusiv verificările iniţiale, studierea dosarului înaintea fiecărei şedinţe, audierea părţilor şi administrarea probelor. Un program de 8 ore pe zi, cinci zile pe săptămână este insuficient, de aceea majoritatea judecătorilor dedică constant ore suplimentare”, au specificat judecătorii de la Curţile de Apel.

„Acest efort ar trebui să fie recompensat”

Judecătorii au adăugat că orele suplimentare nu sunt plătite în plus, nici compensate cu timp liber, întrucât „munca unui judecător nu este normată şi tot acest efort ar trebui să se reflecte în nivelul indemnizaţiilor şi în condiţiile de pensionare.”

De asemenea, preşedinţii Curţilor de Apel mai subliniază că „volumul de muncă al unui judecător din România depăşeşte de până la zece ori volumul din alte state europene, cu care suntem comparati la discuţiile despre condiţiile de pensionare.”

O mărire a vârstei de pensionare, pentru a se alinia cu media europeană, ar fi trebuit însoţită de o reducere a numărului dosarelor, pentru a ajunge, la rândul ei, la standardul european.

Judecătorii de la Curţile de Apel au discutat şi despre condiţiile specifice de lucru.

„Studiile efectuate în instanţe au scos la iveală numeroşi factori de risc, cum ar fi: suprasolicitarea neuro-psihică, expunerea la alergeni şi iritanţi ai sistemului respirator, precum şi alte condiţii de muncă care pot cauza uzura prematură a organismului din cauza stresului crescut, volumului mare de muncă şi caracterului activităţii judecătoreşti, însoţite de fenomenul de izolare socială propriu funcţiei”, au afirmat preşedinţii Curţilor de Apel.

„Încrederea în justiţie se află la nivelul mediei Uniunii Europene”

Aceştia au declarat că încrederea publicului în justiţie nu este la niveluri minime, ci comparabilă cu alte state europene, precum Italia sau Spania.

„Una dintre cele mai frecvente afirmaţii false se referă la gradul de încredere în justiţie, susţinându-se că ar fi la cote scăzute. Dimpotrivă, rapoartele europene arată un nivel de încredere corespunzător mediei Uniunii Europene. În 2024, percepţia asupra independenţei justiţiei era considerată bună şi foarte bună de 52% din populaţia generală şi 56% din companii. În 2025, aceste procente au scăzut, dar rămân tot la un nivel asemănător cu ţările europene, chiar şi în condiţiile campaniilor media îndreptate împotriva magistraţilor. Interferenţa politică în justiţie este principalul factor de neîncredere, conform datelor Eurobarometrului”, au declarat judecătorii.

Ei au menţionat că în viitor, curţile de apel vor informa cetăţenii cu privire la realităţile legate de volumul de activitate, problemele de infrastructură, condiţiile de muncă şi resursele umane cu care se confruntă, pentru a asigura o informare corectă.

„Independenţa justiţiei nu trebuie să fie un privilegiu pentru judecători, ci un drept fundamental al fiecărui cetăţean, reprezentând ultima linie de apărare a libertăţii şi democraţiei, ce trebuie protejate în mod continuu, atât de cetăţeni, cât şi de judecători”, se încheie comunicatul semnat de preşedinţii Curţilor de Apel din ţară.