Modalități de prevenire a inundațiilor în orașele din România și exemple de bune practici internaționale

În urma schimbărilor climatice, orașele din România se confruntă cu ploi extreme de scurtă durată care au un impact devastator, crescând astfel riscurile de inundații. Conform unei analize realizate de Infoclima.ro, urbanizarea rapidă a modificat fluxul natural al apelor pluviale, iar sistemele de canalizare existente s-au dovedit insuficiente pentru a face față provocărilor actuale. Ce nivel de risc reprezintă inundațiile și ce lecții putem învăța din experiențele altor țări?

Expansiunea rapidă a orașelor a alterat semnificativ fluxurile naturale ale apelor pluviale, transformând terenurile permeabile în suprafețe impermeabile, precum asfalt sau acoperișuri. Această schimbare a dus la creșterea volumului și a vitezei scurgerilor de apă, depășind capacitatea sistemelor tradiționale de drenaj, conform analizei de mediu.

Redactarea analizei a fost realizată de Dan Rădulescu, specialist în hidrotehnică și consultant independent în domeniul protecției mediului.

Impactul schimbărilor climatice complică și mai mult situația, provocând precipitații mai intense și frecvente, urmate de perioade lungi de secetă și valuri de căldură, rezultând în inundații urbane din ce în ce mai frecvente și daune semnificative. Sistemele convenționale, bazate pe rețele de conducte și bazine de retenție, nu mai sunt suficiente pentru a gestiona aceste provocări, fiind ineficiente în fața volumelor mari de apă și a poluanților.

În această lumină, gestionarea integrată a apelor pluviale, infrastructura verde-albastră și soluțiile bazate pe natură devin fundamentale. Aceste metode se bazează pe procese naturale, cum ar fi infiltrarea și evapotranspirația, pentru a gestiona apa într-un mod sustenabil și rezistent, minimizând astfel riscurile de inundații și poluare.

Infrastructura verde-albastră furnizează alternative eficiente la metodele convenționale de gestionare a apelor pluviale, adoptând sisteme și practici care imită procesele naturale.

În mod tradițional, managementul apelor pluviale urbane s-a axat pe evacuarea rapidă a excesului de apă prin rețele de jgheaburi, conducte și canale, direcționând apa spre râuri sau lacuri. Deși această abordare ajută la prevenirea inundațiilor locale, ea ignoră gestionarea volumului total de scurgeri și procesul natural de infiltrare.

Exemple de orașe care pot fi urmate:

• Copenhaga a inițiat un plan cu 300 de proiecte ce combină spațiile verzi cu infrastructura clasică pentru a gestiona apele pluviale în cantități mai mari
• Budapesta a integrat soluții ecologice în planificarea urbană, sporind astfel reziliența față de schimbările climatice și îmbunătățind calitatea vieții
• Philadelphia pune în aplicare proiecte de infrastructură verde pentru a controla scurgerile de apă și a crește calitatea apei
• Melbourne se axează pe dezvoltarea pădurilor urbane pentru o mai bună gestionare a apelor pluviale și reducerea efectului de insulă de căldură.

Conform datelor Băncii Mondiale, România se confruntă cu un risc semnificativ de inundații, cu pagube anuale estimate la 1,7 miliarde de euro și impact direct asupra a până la 150.000 de persoane din zone vulnerabile. În Europa, inundațiile au afectat milioane de oameni, generând pierderi economice considerabile, în timp ce seceta afectează anual 15% din teritoriul și 17% din populația continentului.

Sursa foto: Dreamstime.com