Un director de fabrică avertizează asupra absenteismului: 1,5 milioane de oameni nu se prezintă la muncă în România.

Incidentul din București, în care un muncitor bengalean a fost lovit pe stradă, evidențiază o atitudine ostilă față de muncă în societatea românească, semnalată într-o opinie publicată online.

• Un mesaj în limba bengală exprimă recunoștința pentru muncitorii migranți care aleg să lucreze în România.

Limba bengali (bangla) este vorbită de o parte dintre migranții din Asia care lucrează în România. Bangladeshul reprezintă una dintre principalele surse de forță de muncă pentru țara noastră, iar istoria economică a regiunii sud-asiatice influențează deciziile de migrație spre Europa și Orientul Mijlociu. În același timp, milioane de români au lucrat în străinătate începând cu anii 2000.

Prin urmare, tema discuției este cum atitudinile față de muncă și migrația forței de muncă asiatice modelează realitatea pieței muncii din România.

Este important să menționăm că migranții contribuie la sănătate și pensii ca orice angajat. Având în vedere contribuția la sănătate, aceștia beneficiază de servicii medicale, iar transferul pensiilor în țările lor poate să nu existe sau să nu se realizeze, ceea ce înseamnă că fondurile colectate rămân în bugetul național.

Nu există doar o problemă în România: multe țări din Uniunea Europeană se confruntă cu un deficit de forță de muncă, iar în România acest deficit este amplificat de o repulsie culturală față de muncă.

Iată câteva exemple care ilustrează provocările pieței muncii și modul în care percepția despre muncă influențează deciziile fiecăruia.

1. O mare parte a opiniei publice critică recomandarea ministrului Daniel David de a-și îndemna tinerii să își caute un loc de muncă, în contextul reducerii burselor.

2. Cea mai mare rată NEET din Uniunea Europeană în rândul tinerilor de 16–25 de ani este estimată la aproximativ 1,5 milioane, iar mulți nu sunt în evidența școlilor sau a muncii.

3. În mediul rural se văd localuri pline în timpul zilei și nopții, iar fermierii și constructorii avertizează lipsa muncitorilor, în ciuda salariilor atractive.

4. Sute și mii de familii nu au activitate profesională, trăind pe sprijin social, iar unii nu au avut ani în care să muncească, apelând la asistența statului.

5. Generația Decrețeilor a sugerat că tinerii ar trebui să primească sprijinul familiei, iar această idee influențează atitudinea față de muncă.

Nimeni nu știe cu certitudine cum s-a format această cultură a aversiunii față de muncă, însă milioane de români au ales să lucreze în străinătate, în timp ce salariile din România au înregistrat creșteri semnificative în ultimul deceniu.

Este greu de înțeles motivul pentru care s-a dezvoltat această ostilitate față de muncă, iar în același timp se îndreaptă împotriva muncitorilor din Bangladesh, Pakistan, Nepal, Sri Lanka și India care vin să lucreze în România.

De asemenea, nu a fost identificată o reacție publică reprezentativă din partea sindicatelor sau a asociațiilor patronale care să condamne aceste evenimente.

Acest material reprezintă o analiză a dinamicii pieței muncii, migrației și percepțiilor legate de muncă în România.