PNL analizează o posibilă ieșire din guvern, la o zi după avertismentul lui Bolojan despre demisie: Viitorul rămâne incert

Ilie Bolojan afirmă că nu poate minți și că reforma administrației locale nu este un simplu praf în ochi, transmite luni PNL, în contextul în care coaliția nu a ajuns la un acord asupra pachetului de măsuri pentru tăierile din administrația locală, iar premierul a amenințat cu demisia.

Partidele trebuie să fie rezonabile: reducerea efectivă de posturi ar trebui să fie în jur de 10%, nu 25% sau 45% cum s-a spus în presă, susține PNL într-un mesaj pe Facebook, în care a preluat cuvântările prim-vicepreședintelui Ciprian Ciucu.

Conform PNL, o primărie sau un consiliu județean are un plafon maxim de posturi în funcție de numărul de locuitori. La nivel național, totalul este aproximativ 180.000 de posturi, rotunjit.

Există primării și consilii județene care nu au proiectat organigramele la plafonul maxim. Astăzi numărul total de posturi stabilite prin organigramele autorităților locale este în jur de 158.500, rotunjit.

Se observă că numărul de posturi înființate prin organigrame este cu aproximativ 23% mai mic decât plafoanele maxime stabilite. Concluzie: o reducere de 25% a plafoanelor maxime nu ar avea niciun efect în administrație, deoarece s-ar referi la posturi care nici măcar nu au fost înființate sau ocupate.

De asemenea, liberalii atrag atenția că nu toate posturile din organigrame sunt ocupate.

Numărul de posturi ocupate în administrațiile locale este de aproximativ 127.500, rotunjit. Raportat la plafonul maxim, acestea reprezintă circa 68%. Asta înseamnă o diferență de 32% în medie. Concluzie: reducerea efectivă de personal în administrațiile locale se poate vedea în cazul unei reduceri de 30% din plafoanele maxime. Pe scurt: dacă se acceptă să scădem posturile ocupate cu aproximativ 10%, plafonul maxim ar trebui să scadă cu aproximativ 40%. În valori nominale, ar însemna circa 13.100 de posturi ocupate reduse.

O reducere de 40–45% a plafonului maxim legal, nu a posturilor ocupate, poate avea un impact rezonabil, iar fondurile economisite ar putea fi direcționate spre reluarea investițiilor.

Având în vedere că fiecare unitate administrativă și-a stabilit organigrama independent, inclusiv posturile ocupate, efectele reducerii de 40% a plafonului maxim vor fi diferite de la o administrație la alta. Într-o bună parte dintre primării (aprox. 50%) nu vor exista reduceri de personal. În celelalte, scăderile ar putea fi între 1% și 20%.

Liberalii explică că la o reducere a plafonului de bază cu 25%, niciun post ocupat nu este restructurat, iar la o reducere de 40% din plafonul maxim legal, cât a propus PNL, aproximativ 10% din posturi vor fi restructurate (coaliția își asumase 20%), iar în valori nominale, este vorba despre circa 13.000 de posturi ocupate.

Viitorul incert

Este un moment de evaluare pentru fiecare primărie în raport cu localități asemănătoare unde personalul este dimensionat corect. Propunerea lui Ilie Bolojan este considerată de bun-simț. Dacă guvernarea nu poate face reforme structurale de bază, cum ar putea să vină altele cu impact mai mare? Se estimează că 5 din cele 6 pachete vor trece în această săptămână.

Viitorul rămâne incert. Vom face parte doar dintr-o coaliție care poate să mențină țara pe linia de plutire și să o relanseze economic. Altfel…

Reacția PNL vine după ce liderii PSD, PNL, USR, UDMR nu au reușit să ajungă la un acord pe pachetul de măsuri ce vizează tăierile din administrația locală duminică.

Săptămâna trecută, membrii coaliției au convenit inițial asupra reducerii a 40.000 de posturi, adică 25%, însă vineri în discuțiile ulterioare s-au conturat alte scenarii.

Bolojan a vrut să taie mai mult decât stabilise deja în coaliție

Potrivit unor surse din PSD, premierul a primit informații că o reducere de 25% din numărul total de posturi nu ar genera economii reale, deoarece nu ar restructura posturi în contextul în care nu toate instituțiile publice locale au o schemă completă.

Astfel, a propus varianta unei reduceri de 45% din numărul total de posturi, ocupate și neocupate, ceea ce a stârnit nemulțumire în cadrul coaliției.

Liberalii susțin, însă, acum că varianta propusă de ei este de 40% dintre posturi — din totalul de posturi, inclusiv ocupate și neocupate. Ei subliniază că aceasta ar însemna o reducere de aproximativ 10% din posturile deja ocupate, ceea ce înseamnă aproximativ 13.000 de angajați.

Cu aceste discuții s-a ajuns în ședința de duminică. Când, potrivit unor surse, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a spus că în acest moment există 177.000 de posturi în administrația locală, iar 68% dintre acestea sunt ocupate, adică aproximativ 120.000 de posturi ocupate.

Liderii social-democrați au spus că decizia finală privind numărul posturilor tăiate nu poate fi luată încă, deoarece este nevoie de mai multe calcule și evaluări. De partea cealaltă, PNL și USR au susținut în continuare varianta de eliminare a 40% din posturi din administrația locală.

Ilie Bolojan a amenințat cu demisia

În timpul discuțiilor, Bolojan le-a spus celorlalți lideri că, în cazul în care coaliția nu găsește o soluție pentru a reduce numărul de angajați de la stat, trebuie să caute alt premier.

Dacă nu putem realiza o reformă simplă și să tăiem 10% din administrația locală, căutați altă soluție, fără mine. Să vină altcineva care să își impună punctul de vedere, a spus Bolojan.