Xi Jinping pregătește un eveniment de anvergură la care vor fi prezenți Putin și Kim Jong Un, iar Beijingul are un obiectiv clar conform experților

Săptămâna aceasta liderul chinez va marca optzeci de ani de la înfrângerea Japoniei în al Doilea Război Mondial printr-o paradă militară impresionantă, în contextul eforturilor sale de a rescrie memoria istorică și de a se prezenta ca garant al ordinii internaționale postbelice
Între Putin și Kim Jong Un, alături de alți lideri, printre care cei din Iran, Myanmar și Pakistan, Xi va prezenta miercuri arsenalul și tehnologia militară cu care se mândrește Beijingul, de la rachete hipersonice la vehicule autonome
Evenimentul va atrage probabil atenția și îngrijorarea lumii, mai ales prin prezența liderilor izolați de Occident; însă obiectivul principal al Chinei este mai subtil, potrivit analiștilor
El își dorește să amplifice simbolic rolul Chinei în victoria din al Doilea Război Mondial și în perioada de după război, când a fost instaurată o nouă ordine globală sub egida ONU
De asemenea festivitatea pare să întărească argumentele Chinei pentru Taiwan și să întărească poziția sa în rândul țărilor în curs de dezvoltare, poziționându-se ca o alternativă la influența SUA
La reuniunea Organizației de Cooperare de la Shanghai, în contextul summitului de la Tianjin unde China găzduiește lideri ca Putin și premierul indian Modi, Xi a îndemnat statele să adopte o viziune corectă asupra celui de Doilea Război Mondial și să sprijine multilateralismul
Un context favorabil pentru China
În timp ce președintele american Donald Trump contestă în mod activ ideea unui sistem multilateral, Beijingul vede o oportunitate de a redefini ordinea internațională și de a promova o lume multipolară
Aniversarea victoriei devine un vehicul pentru această naratiune
Unii analiști subliniază că acest context oferă Chinei posibilitatea să propună o direcție nouă a multilateralismului orientată către o lume mai inclusivă
Pentru Beijing, un pas esențial este remodellarea narativelor despre rolul Chinei în victoria Aliaților și diminuarea contribuției SUA
Beijing marchează începutul rezistenței împotriva agresiunii japoneze în 1931, cu aproape un deceniu înainte de intrarea SUA în conflict
În discursurile sale Xi sugerează că China și Uniunea Sovietică au fost principalele teatre ale războiului în Asia și în Europa
El a afirmat că ambele țări au fost pilonii principali ai rezistenței împotriva militarismului japonez și a nazismului, contribuind semnificativ la victoria în războiul antifascist
Pretențiile asupra Taiwanului
O parte din eforturile Beijingului de a remodela ordinea internațională bazată pe reguli vizează consolidarea pretențiilor sale asupra Taiwanului
Într-un discurs din 2015 cu prilejul Zilei Victoriei, Xi nu a menționat Taiwanul, iar propaganda partidului din acel an a recunoscut rolul guvernului naționalist din Taiwan în timpul războiului
Acest lucru s-a datorat îmbunătățirii relațiilor dintre Beijing și guvernul condus de KMT din Taiwan, unde naționaliștii au fugit în 1949 după ce au pierdut războiul civil; naționaliștii au avut un rol important în lupta împotriva Japoniei, iar guvernul lor a condus negocierile postbelice
Anul acesta însă, regimul de la Beijing a început să insiste asupra ideii că comuniștii au fost pilonul central în războiul de rezistență împotriva Japoniei
În ultimii ani, China a devenit tot mai agresivă față de Taiwan, organizând exerciții militare ample, în special după alegerea anul trecut a președintelui Partidului Democrat Progresist Lai Ching-te, pe care Beijingul îl consideră un separatist periculos
Beijingul își bazează pretențiile asupra Taiwanului pe două acorduri din timpul războiului – Cairo și Potsdam – care prevedeau ca Taiwanul să fie returnat Chinei după conflict
Anul acesta, China a legat pentru prima dată aceste acorduri de nerecunoașterea de către ONU, în 1971, a guvernului KMT din Taiwan, pentru a susține pretenția de suveranitate a Beijingului asupra insulei
Pretențiile Chinei asupra suveranității sunt profund legate de sprijinul acordat ONU ca organizație centrală a guvernanței globale postbelice
Astfel de narațiuni sunt contestate în Occident. În schimb, SUA invocă Tratatul de la San Francisco din 1951 – prin care Aliații au pus capăt oficial războiului cu Japonia – care nu a stabilit însă cui ar trebui să fie cedat Taiwanul. Beijingul respinge acest tratat
Și, deși experții recunosc imensele sacrificii ale Chinei, războiul din Pacific dintre SUA și Japonia este considerat decisiv pentru încheierea războiului, a declarat istoric Rana Mitter
Uniunea Sovietică a rămas, de asemenea, în mare parte pe margine, din cauza unui pact de neagresiune cu Japonia
Un mesaj și către publicul intern
Pentru mulți occidentali, parada de miercuri dedicată Zilei Victoriei și prezența unor lideri ca Putin, într-un context de război în Ucraina, ar putea submina mesajul Chinei ca promotor al stabilității și multilateralismului
Încercările Beijingului de a profita de haosul creat de Trump pentru a-și consolida imaginea internațională pot întâmpina limite
În acest caz parada riscă să fie subminată de o demonstrație masivă de putere militară și de legături strânse cu Moscova
În final, însă, parada și eforturile lui Xi de a reface narațiunea războiului se adresează în principal publicului intern și partenerilor din sudul lumii, nu SUA și aliaților săi
Este o modalitate prin care se arată partidului că Xi Jinping și conducerea actuală sunt puternice și respectate la nivel internațional, potrivit unui analist în propagandă