UE respinge ferm speranțele Rusiei legate de o „găină cu ouă de aur”

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat sâmbătă că restituirea activelor rusești înghețate în interiorul spațiului comunitar nu poate fi luată în calcul, în contextul agresiunii din Ucraina, cu excepția cazului în care Moscova ar plăti despăgubiri.

Ea a subliniat, în conferința de presă ținută în Copenhaga înaintea reuniunii miniștrilor de externe, că nu se poate imagina restituirea acelor fonduri în lipsa despăgubirilor.

Uniunea Europeană indică faptul că aproximativ 210 miliarde de euro din fonduri rusești sunt blocate în blocul comunitar, ca efect al sancțiunilor impuse Moscovei pentru invazia Ucrainei.

Rusia a criticat vehement sechestrarea activelor în Occident, calificând-o drept furt, iar speranța este că încheierea păcii ar însemna deblocarea fondurilor pentru a sprijini economia lovită de război.

Ucraina și câteva state din UE, precum Polonia și țările baltice, au cerut ca UE să confisqueze fondurile rusești înghețate și să le folosească pentru sprijinul Kievului.

Însă doi dintre actorii principali ai blocului, Franța și Germania, alături de Belgia — unde se află o mare parte din aceste active — au respins solicitările respective.

Ei au tras atenția că veniturile viitoare generate de aceste active ar trebui destinate sprijinirii Ucrainei, punând la îndoială chiar temelia legală a confiscării.

Diplomații spun că discuția se îndreaptă spre modul în care fondurile rusești ar putea fi utilizate după sfârșitul conflictului din Ucraina.

„Gâsca cu ouă de aur” — o expresie în contextul fondurilor înghețate a provocat dezbateri despre viitoarele utilizări

Premierul Belgiei a declarat că o mare parte din fonduri este blocată în Bruxelles, la Euroclear, iar ideea confiscării în favoarea Ucrainei ar ridica probleme din punct de vedere juridic.

El a subliniat că fondurile includ resurse ale băncii centrale ruse, protejate de imunitate, ceea ce înseamnă că decizii politice de a le închide ar putea avea consecințe semnificative.

De Wever a mai spus că alte țări și-ar retrage fondurile de stat, iar astfel decizii de acest tip ar genera efecte sistemice periculoase, motiv pentru care este preferabil să menținem banii în rezervă.

El a adăugat că este acceptabil să se folosească câștigurile din aceste active pentru a sprijini Ucraina, dar nu ar trebui să se atingă suma principală.

„Este ca o gâscă care face ouă de aur: ar trebui să o păstrăm neatinsă pentru moment, iar la încheierea unui tratat de pace poate veni în discuție, însă până acolo este înțelept să menținem situația neschimbată”, a afirmat el.

Până la încheierea unui acord de pace, este prudent să menținem aceste active în situația curentă, au concluzionat oficialii.