INTERVIU: Cum a început să se resimtă bugetul românilor pe fondul scumpirilor la energie pentru firme, iar consumatorii vor suporta unele dintre cele mai mari tarife din Uniune. Un economist subliniază că acesta reprezintă riscul real.

Se vorbește mult despre creșterea facturii pentru gospodăria tipică, însă există un risc indirect, dar semnificativ, generat de scumpirile la energie pentru firme, conform celor mai recente date analizate de macroeconomistul Iulian Lolea.

Există un fenomen economic tăcut care avansează mai repede decât anticipau specialiștii. Lolea, macroeconomist și reprezentant al Concordiei, a explicat într-un interviu pentru publicul larg că eliminarea plafonării prețurilor la energie a dus inflația peste prognozele analiștilor, care estimau 6,5% în iulie.

Rata inflației a sărit de la 5,7% în iunie 2025 la 7,84% în iulie 2025.

Una dintre cauze este desființarea plafoanelor pentru energie, care a generat creșteri semnificative de prețuri nu doar pentru gospodării, ci și pentru companii. Pentru sectorul non-casnic, adică pentru firme, costurile vor intra în topul celor mai mari din UE. Primele facturi încep deja să sosească.

Companiile nu beneficiază de discount deși consumă mult mai mult

În prezent, ofertele furnizorilor de energie destinate firmelor variază între 1,17 lei/MWh și 2 lei/MWh, conform listelor din comparatorul ANRE.

Majoritatea ofertelor se situează între 1,47 și 1,55 lei/MWh, iar media este în jur de 1,50 lei/MWh.

Diferențele de preț între firme și consumatorii casnici nu sunt foarte mari, în condițiile în care în numeroase state ale UE energia industriei este, în general, mai ieftină decât cea destinată gospodăriilor, datorită volumelor mari de consum care facilitează discounturi.

Prețuri de 0,3 euro / kWh față de 0,19 euro / kWh media UE în 2024

Nivelul de aproximativ 0,3 euro/kWh pentru non-casnici este considerat ridicat, potrivit datelor Eurostat, care arată că în a doua jumătate a anului trecut media UE pentru energia plătită de non-casnici a fost 0,19 euro/kWh.

Chiar dacă este o reflecție asupra prezentului românesc în raport cu vechile medii europene, concluziile rămân relevante.

Cipru a înregistrat cea mai mare rată a energiei, 0,25 euro/kWh, iar Suedia a avut cele mai mici tarife, 0,08 euro/kWh. Drept urmare, firmele din România pot ajunge să suporte unele dintre cele mai mari prețuri din UE.

Aceste scumpiri vor afecta întreaga filieră de producție și se vor resimți în costurile oricărui produs, alimentar sau non-alimentar, avertizează Iulian Lolea. Fenomenul avansează rapid.

Lolea: Riscul încetinirii consumului

Impactul asupra populației și al firmelor va fi imediat, reducând venitul disponibil al persoanelor și crescând presiunea asupra costurilor de producție, spune economistul.

„Întregul ansamblu, alături de creșterile de taxe și incertitudinile din economiile europene, poate conduce la o plafonare a consumului și a activității economice în a doua jumătate a anului 2025”, avertizează macroeconomistul.

El aprecia că vor apărea efecte de „runda a doua” la scumpirile din energie, însă se estimează o intensitate mult mai redusă decât în iulie 2025.

În industrie, scădem constant de 3 ani

Cu toate acestea, sectoarele cu cerere mare de energie vor resimți întârzieri, în special sectorul industrial, unde România a înregistrat scăderi constante în ultimii trei ani, după cum notează Lolea.

În viziunea sa, menținerea competitivității economiei locale devine tot mai dificilă în contextul actualului mediu de afaceri, marcat de creșteri de preț ale energiei, incertitudine în comerțul global și costuri de finanțare în creștere pentru companii.

ANRE, reglementatorul pieței, afirmă că nu există distorsiuni

Recent, ministrul energiei a spus că va sesiza CSAT în legătură cu prețurile la energie. El subliniază că adevăratul risc ține de modul în care se formează tariful energetic, considerându-l aproape cel mai scump din UE.

ANRE a reiterat că nu există dovezi de distorsiuni în piață.

„Analizele publicate ale ofertelor furnizorilor în comparator, raportate la datele reale de achiziție a energiei (contracte bilaterale, piețe centralizate, tranzacții PZU) și la volumele livrate către clienții finali arată diferențe uzuale, reflectând mixul de contracte și riscurile asumate. Piața demonstrează variații naturale între furnizori, fără semne de distorsiuni ale prețurilor publicate”, precizează ANRE.

Reprezentanții autorității subliniază că, dacă analiza ar fi indicat diferențe necesare investigațiilor, ANRE ar fi făcut public acest lucru și ar fi acționat în consecință.

„ANRE a luat act de intenția Ministerului Energiei de a sesiza CSAT prin mediile de comunicare. O decizie de acest tip nu intră în aria de competență a reglementatorului și nici nu o poate comenta în libertate”, a precizat autoritatea la solicitarea de comunicare.