Liderul USR despre amânarea reformei administraţiei: toți membrii coaliției susțin reducerea numărului bugetarilor, însă detaliile privind modalitatea și procentul nu sunt încă definite.

Conducătorul USR, Dominic Fritz, subliniază că actorii din coaliție sunt de acord că posturile din administrația centrală și locală trebuie reduse, însă nu s-a agreat cum se va realiza această măsură și ce procent total va fi utilizat; se amintește că estimările indică 15–20% din posturi ca potențială reducere, ceea ce poate ridica provocări pentru unele primării.
Întrebat duminică seară într-o emisiune despre reformă și despre amploarea reducerilor, Fritz a spus că există un consens privind scăderea personalului, atât la nivel local, cât și central, însă modalitatea exactă și magnitudinea rămân subiect de dezbatere, deoarece circumstanțele diferă mult între entități.
Trebuie să asigurăm servicii publice de calitate
Liderul a remarcat că unele primării sunt supradimensionate, în timp ce altele par să aibă un personal insuficient sau organizații subdimensionate.
El a punctat că obiectivul este să livrăm servicii publice de înaltă calitate. Personal, ar prefera o variantă fermă, chiar dacă în Timișoara acest lucru ar implica reduceri de posturi; în prezent a anunțat public o reducere de 10% a posturilor ocupate, iar intenția este de a avansa în același sens.
Totodată, a subliniat că pentru unele primării reducerile bruște pot genera dificultăți funcționale, motiv pentru care este necesară o analiză detaliată pentru a evita dezechilibrele.
Susținem premierul în această cură de slăbire a administrației
Fritz a reiterat sprijinul său ferm pentru premier în procesul de reorganizare a aparatului administrativ, atât la nivel local, cât și central.
Întrebat dacă ar accepta o reducere de 45% a posturilor, el a răspuns că o cifră în jur de 40% ar fi, în opinia lui, rezonabilă.
De asemenea, dacă se includ posturi vacante, iar media de desființări efective s-ar situa în jur de 15–20%, apar localități unde impactul ar fi mai pronunțat, iar acest lucru necesită evaluarea impactului asupra calității serviciilor publice.
Reforma administrației ar fi trebuit să facă parte din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul îl va prelua prin asumarea răspunderii în fața Parlamentului, însă în coaliție nu s-a ajuns la un acord, motiv pentru care proiectul a fost amânat.