O nouă înregistrare documentară contestă validitatea Giulgiului din Torino, indicând că acesta ar reprezenta o escrocherie clericală.

Un studiu recent analizează un manuscris vechi despre Giulgiul păstrat la Torino, mult timp considerat pânza funerară a lui Hristos, și afirmă că este rezultatul unei escrocherii clericale.

Giulgiul din Torino se numără printre cele mai prețioase artefacte istorice, atrăgând mulți vizitatori în orașul Torino, deși este expus public numai la evenimente speciale în catedrala locală.

Textila de in sugerează contururi palide ale feței și o siluetă frontală a unei persoane fără haine.

Încă din prima mențiune din 1354, credibilitatea Giulgiului a fost adesea pusă sub semnul îndoielii. Chiar și în Vatican s-au purtat discuții despre autenticitatea pânzei ca relicvă reală, iar cercetările ulterioare au sugerat posibilitatea ca obiectul să nu fie autentic.

O descoperire medievală recentă adaugă argumente noi, indicând că Giulgiul ar putea fi un fals.

Descoperirile prezentate într-o revistă de istorie medievală oferă pentru prima dată o dovadă scrisă ce contestă validitatea relicvei.

Cea mai veche referință documentară cunoscută până în prezent este o scrisoare din 1389 semnată de episcopul Pierre d’Arcis din Troyes, în care Giulgiul este acuzat de înșelăciune.

Descoperirea recentă scoate în evidență afirmațiile lui Nicole Oresme, teolog francez din secolul al XIV-lea, despre pânză ca fiind un fals evident, asociat cu o înșelătorie clericală din Champagne. El nota că nu este necesar să creadă în relatări despre minuni, deoarece mulți clerici folosesc astfel de afirmații pentru a obține donații pentru biserici. Teologul era legat de o instituție religioasă din Champagne, iar studiul subliniază practici de falsificare a obiectelor sfinte.

Oresme mai târziu a devenit episcop de Lisieux în Franța și a rămas o figură religioasă influentă; cercetătorii contemporani evidențiază modul în care raționalismul său a influențat modul de a explica miracolele.

Această relicvă, în prezent subiect de controverse, a alimentat timp de secole o polemică între susținătorii și criticii cultului său. Descoperirea de față reprezintă o infirmare semnificativă a Giulgiului și oferă o relatare detaliată despre o posibilă fraudă clericală.