O temă venită din Occident, susținută de grupări extremiste, care nu se aliniază cu realitățile din România

Subiectul migranților care ar ocupa locuri de muncă ale românilor a pătruns în România la fel ca în alte contexte importate din Vest: prin vocea unor politicieni de extremă dreaptă care, ori nu înțeleg realitatea, ori răspândesc intenționat dezinformări pentru a stârni indignare și a-și crește vizibilitatea în sondaje. În ediția viitoare a buletinului informativ, vei găsi o analiză care demontează falsele argumente împotriva migranților din România. Pentru a accesa materialul, este necesar să te abonezi.
Este probabil ca partidele AUR, SOS și POT să fi avut suficiente teme pentru o opoziție constructivă față de guvernul condus de Bolojan, având în vedere nemulțumirile unei numeroase categorii sociale față de măsurile de austeritate. Însă unele dintre acestea au ales să se concentreze rapid pe muncitorii asiatici veniți în România să desfășoare lucrări, de obicei cu remunerații reduse, după care se întorc în țările lor.
Chiar dacă pare greu de crezut, sunt situații în care un grupaj de oameni se exprimă împotriva migranților prin manifestații publice. În acest sens, formațiunile S.O.S. și Noua Dreaptă au obținut autorizație de la Primăria Capitalei pentru un protest împotriva aducerii în România a așa-numitelor „populații non-europene”. Evenimentul este stabilit pentru marți, la ora 11. Institutul Elie Wiesel califică această acțiune ca ilegală din perspectiva discriminării, în timp ce Primăria susține că nu a găsit temeiuri legale pentru respingerea cererii.
Fluxul de muncitori asiatici către România diferă semnificativ de cel întâlnit în Occident. Datorită poziționării geografice, nu este facil să ajungă ilegal în țară. România nu face frontieră cu Nepal, Sri Lanka sau Bangladesh și nu se află pe rutele tradiționale de migrație. În vest, motivele principale pentru care nu vin în număr mare sunt salariile mari din alte țări; în sud aleg destinații mai dezvoltate ca Italia, Grecia sau Spania; iar din est drumul lor ar implica trecerea prin zone afectate de conflict.
În astfel de condiții, migranții care ajung în România ajung în principal prin aeroport, după ce își achiziționează biletul și obțin în prealabil toate documentele pentru a munci în mod legal.
Sunt stabilite cote anuale pentru muncitorii asiatici ce intră în România, în jur de zeci de mii pe an, ajustate în funcție de necesarul companiilor locale solicitate pentru forță de muncă din străinătate. Conform notei de fundamentare a Hotărârii de Guvern privind cota muncitorilor străini pentru 2025, nevoia de personal străin este determinată de posturile vacante raportate frecvent de angajatori.
Toate aceste aspecte vor fi analizate în detaliu în ediția următoare a buletinului informativ.