CSM îndeamnă actorii politici la un discurs responsabil pentru a preveni instaurarea unui climat de haos social.

În ziua în care premierul Bolojan își asumă răspunderea în Parlament pentru cinci dintre cele șase proiecte ale pachetului fiscal 2, inclusiv reforma pensiilor speciale, Consiliul Superior al Magistraturii reacționează susținând că mesajele sale au fost ignorate, iar campania de denigrare a continuat, generând consecințe greu de anticipat într-un stat de drept.

Printr-un comunicat emis luni, CSM subliniază că, în contextul unei campanii de discreditare a magistraților inițiate și întreținute de declarații repetate din zona politică și amplificate în mass-media pentru a deturna atenția de la problemele economice și sociale, instituția a semnalat în mod insistent riscurile generate de o astfel de abordare iresponsabilă.

Se conturează în instanțe și parchete un fenomen de gravitate excepțională, care tinde să se extindă.

Din păcate, mesajele transmise de CSM au fost ignorate, iar campania de denigrare a continuat, generând efecte greu de anticipat într-un stat de drept. Rețelele sociale sunt împânzite de afirmații agresive la adresa magistraților, în sensul instigării la săvârșirea unor infracțiuni grave sau a altor fapte antisociale împotriva acestora sau a membrilor familiilor lor.

Mai mult, manifestări similare au avut loc și în incinta instanțelor, chiar în sălile de judecată, conducând la emiterea unor ordonanțe de protecție menite să prevină materializarea unor fapte antisociale grave.

CSM subliniază că instanțele judecătorești și parchetele au semnalat numeroase incidente, conturându-se un fenomen de gravitate excepțională ce tinde să se extindă, fiind fără precedent și amenințând integritatea fizică și psihică a magistraților și a membrilor familiilor acestora.

CSM precizează că va sesiza organele competente pentru a investiga toate incidentele raportate de instanțe și parchete, precum și cele identificate în mediul online.

În același timp, CSM adresează un apel actorilor de comunicare publică, din sfera politică și din afara ei, să adopte un discurs responsabil pentru a evita instaurarea unui climat de haos în care actul de justiție ar fi compromis.

CSM a anunțat vineri, printr-un comunicat, că în cadrul adunărilor generale ale judecătorilor din 26–27 august 2025 s-a decis adoptarea acelorași măsuri prevăzute pentru cele 16 curți de apel, solicitând retragerea de urgență a proiectului de reformă a pensiilor de serviciu ale magistraților și încetarea campaniei agresive împotriva autorității judecătorești, care afectează grav statul de drept, drepturile și libertățile cetățenilor garantate de o justiție independentă.

Pe 26 august, cele 16 curți de apel din România au anunțat suspendarea activității pentru a trage un semnal de alarmă privind riscul major de destabilizare a sistemului judiciar, generat de schimbarea cadrului legal privind pensiile de serviciu ale magistraților.

Cum a influențat Guvernul sistemul pensiilor speciale

Proiectul referitor la pensiile magistraților rămâne nemodificat față de varianta supusă dezbaterii publice în 14 august, care a stârnit reacții dure și proteste din partea magistraților, iar aceștia au reacționat prin suspendarea activității.

În eventualitatea adoptării și validării de către Curtea Constituțională, noile reglementări intră în vigoare începând cu 1 octombrie 2025. Până în 2036 există norme tranzitorii: magistraților li se va adăuga treptat, în fiecare an, câte un an și șase luni la veșnicia de pensionare, iar în 2036 vârsta standard va ajunge la 65 de ani.

Proiectul privind modificările pensiilor magistraților, înaintat spre aprobare Guvernului către Consiliul Economic și Social, conturează următoarele schimbări:

• Stabilirea vârstei de pensionare la 65 de ani, corespunzător standardelor din sistemul public.
• Pentru a ieși la pensie, magistrații vor avea nevoie de 35 de ani vechime; în prezent pragul este de 25 de ani.
• Pensiile magistraților nu vor depăși 70% din ultimul salariu net; în prezent plafonul este 80% din ultimul salariu brut.
• Pentru magistrații aflați în funcție: ritmul creșterii vârstei de pensionare va fi accelerat cu câte un an și șase luni în fiecare an, până în 2036.

Magistrații vor putea în continuare să se pensioneze anticipat, cu condiția să aibă 35 de ani vechime, însă dacă nu au împlinit vârsta de 65 de ani, se va aplica o penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard de pensionare.

Proiectul a suscitat reacții dure din partea sistemului judiciar și a generat proteste la nivelul instanțelor și parchetelor din întreaga țară.