Primul pachet în care Bolojan își asumă responsabilitatea: reforma pensiilor magistraților. Recunoaștem contribuția lor, însă este necesară o echitate reală. Pensia medie depășește 25.000 de lei, iar multe pensii ajung la peste 35.000 de lei.

Reforma pensiilor speciale din magistratură deschide seria primului dintr-un pachet de cinci proiecte fiscale pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. Legea nu are scopul de a viza magistrații, ci de a aduce echitate și de a consolida încrederea în justiție, a afirmat premierul Bolojan.

Este necesar să restabilim echitatea, păstrăm respectul pentru magistrați, dar trebuie să asigurăm o doză reală de echitate. Magistrații din România se pensionează în jur de 48–49 de ani; pensia medie depășește 24.000 de lei, iar multe pensii ajung la 35.000–40.000 de lei, în special pentru cei cu funcții de conducere.

Va exista o perioadă de tranziție de 10 ani, la finalul căreia pensionarea magistraților va avea loc la 65 de ani, vârsta standard din sistemul public. Vechea condiție de vechime pentru pensionare va crește la 35 de ani, a declarat Bolojan în plenul Parlamentului.

A fost subliniat faptul că este observat protestele magistraților și că această lege nu este o măsură împotriva lor, ci una pentru echitate și încredere în justiție.

Magistratura rămâne un pilon esențial al statului de drept. Este nevoie de sprijin pentru a transmite un mesaj clar cu privire la capacitatea României de a fi condusă cu responsabilitate și respect față de principiile asumate, a declarat Bolojan.

Modificările Guvernului în privința pensiilor speciale

Proiectul referitor la pensiile magistraților rămâne nemodificat față de variața discutată public pe 14 august, care a provocat reacții vehemente și proteste din partea magistraților, inclusiv prin suspendarea activităților.

În cazul în care proiectul va fi aprobat și va trece de Curtea Constituțională, noua reglementare intră în vigoare începând cu 1 octombrie 2025.

Până în 2036 există norme tranzitorii: în fiecare an se va adăuga treptat câte 1 an și 6 luni la vârsta de pensionare, iar în 2036 vârsta va fi de 65 de ani.

Proiectul include aceste schimbări principale:

• Vârsta de ieșire din activitate pentru magistrați se aliniază cu 65 de ani, corespunzător vârstei standard din sistemul public de pensii. Pentru a ieși la pensie, magistrații vor avea nevoie de 35 de ani vechime; în prezent pragul este de 25 de ani. Pensiile nu vor depăși 70% din ultimul salariu net, în timp ce în prezent plafonul este de 80% din ultimul salariu brut. Pentru magistrații aflați în funcție, creșterea treptată a vârstei de pensionare se efectuează în fiecare an cu 1 an și 6 luni, până în 2036.

Magistrații vor putea pensiona anticipat în continuare cu condiția să aibă 35 de ani vechime, dar dacă nu au împlinit 65 de ani se aplică o penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public.

Proiectul a declanșat reacții dure în sistemul judiciar și a generat proteste la nivelul instanțelor și al parchetelor din întreaga țară.