O hartă surprinsă în timpul apariției generalului Valeri Gherasimov indică un plan rus de a se apropia de granițele României.
Un material difuzat pe 30 august de ministerul rus al Apărării evidențiază o hartă în fundalul șefului Statului Major General, sugerând aspirația Moscovei de a controla regiunile Odesa și Harkov.
Harta a apărut în timpul discursului despre ofensiva rusă de primăvară-vară, în care autoritatea rusă a reafirmat că Moscova va menține luptele pe front și va intensifica raidurile asupra orașelor ucrainene, în pofida negocierilor de pace.
În timp ce Rusia a reafirmat cererea de control total asupra Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, harta indică obiective extinse către Odesa și Harkov.
Aceste regiuni nu figurează în solicitările anterioare, deși oficiali au indicat în repetate rânduri că Odesa și Harkov ar trebui să intre în sfera rusă.
Un jurnalist rus, Iaroslav Trofimov, colaborator al The Wall Street Journal, a fost primul care a evidențiat acest aspect.
Conform observațiilor sale, harta poate reflecta direcțiile militare ale Rusiei în Ucraina, acoperind o parte semnificativă a țării, inclusiv Harkov și Odesa.
La granița cu România
În prezent, Rusia controlează aproximativ 4% din Harkov, în timp ce Odesa rămâne în totalitate sub autoritatea Ucrainei.
Pe hartă apare o linie de demarcație care separă Ucraina de regiunile Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson, parțial ocupate de forțele ruse.
Linia se extinde până la frontiera cu Republica Moldova și România, separând Ucraina de regiunile Herson, Mikolaiv și Odesa.
Stăpânirea Odesei ar consolida controlul Rusiei asupra litoralului ucrainean al Mării Negre, precum a principalelor noduri de transport și a centrelor industriale, obiective strategice pe termen lung.
Acest scenariu ar însemna ca Rusia să ajungă la granița cu România.
Experta în securitate Iulia Joja, asociată universităților Georgetown și George Washington, avertizează că securitatea României depinde de stabilitatea Ucrainei.
Ea susține că Rusia nu recunoaște clar liniile economice exclusive și alte detalii ale dreptului internațional și efectuează exerciții în apropierea zonelor respective, inclusiv în zona economică exclusivă a României.
Ea mai spune că accesul României la resursele din estul Mării Negre este condiționat de acțiunile Rusiei, iar România depinde în mare măsură de Ucraina pentru securitatea regională.
Departe de un acord de pace
Președintele rus Vladimir Putin a cerut anterior Ucrainei să renunțe la aspirațiile de aderare la NATO și să cedeze orașe importante din Donețk ca premiză pentru negocieri.
Kremlinul a reiterat aceste condiții la negocierile de la Istanbul din iulie, care au durat sub o oră.
Ideea unui schimb de teritorii a fost discutată după ce s-a lansat conceptul de concesii teritoriale în convorbiri între liderii europeni și președintele Zelenski.
O sursă din Biroul Prezidențial ucrainean a indicat că propunerea Moscovei ar implica retragerea Kievului din regiunile Donetsk și Luhansk.
Zelenski a respins aceste propuneri pe 9 august, reiterând că Ucraina nu va ceda teritorii pentru a încheia războiul.
După revenirea în funcție în ianuarie, Trump a promis să faciliteze pacea, însă a întâmpinat obstacole, în contextul în care Rusia a refuzat armistițiul și a cerut concesii mai mari.
