Un record uimitor care întrece tradițiile milenare: cum a reușit un croat să depășească faimoasele sirene și nomazii mării Bajau

Croatul Vitomir Maričić a ținut respirația sub apă timp de 29 de minute și 3 secunde, stabilind un nou record mondial. Performanța subliniază faptul că potențialul uman de rezistență sub apă poate fi mai mare decât se credea, iar câteva comunități au demonstrat adaptări specifice pentru a petrece mai mult timp sub apă.

În această vară, Maričić a depășit toate recordurile anterioare, menținând respirația pentru 29 de minute și 3 secunde.

Înainte de încercarea propriu-zisă, sportivul a inspirat aer pur timp de zece minute, o pregătire ce i-a permis să reziste atât timp sub apă.

Prin acest artificiu, el a pornit scufundarea cu oxigen în valoare de cinci ori mai mare decât normal.

Un clip promoțional arată că scufundarea a avut loc într-un bazin, corpul fiind susținut de echipament ce îl ajuta să plutească, în timp ce capul rămânea sub apă. Fără panică. Fără gânduri. Doar liniște. Așa poți ajunge la 29 de minute, a spus Maričić.

Prin această performanță, el a depășit nume de marcă din lumea apnea, cunoscute pentru capacitatea lor de a rezista sub apă.

Sirenele din Coreea de Sud: cum au ajuns femeile să stea zece ore în apă

Pe insula Jeju, situată la aproximativ 80 de kilometri de Seul, trăiește comunitatea de femei Haenyeo, cunoscută pentru scufundările lor.

În limba locală, ele sunt adesea numite femei ale mării; unii le numesc chiar sirene.

Femeile se ocupă de scufundări pentru a aduna fructe de mare și a-și întreține familiile încă din secolele trecute, iar această practică a persistat deoarece bărbații erau adesea plecați în armată sau nu se mai întorceau viu de pe mare.

Stau în apă mai mult decât urșii polari

Conducătorul acelei perioade a impus taxe mari pe câștigurile bărbaților, dar a scutit munca femeilor. Astfel, femeile din insulă nu au avut altă opțiune decât să susțină familia.

Acum, femeile încep antrenamentele de la 11 ani pentru scufundări și le continuă până la 70 de ani.

Stau în apă până la 10 ore pe zi, jumătate dintre ele sub apă, adunând hrana. Un studiu arată că Haenyeo petrec mai mult timp sub apă decât urșii polari.

În medie, o scufundare durează în jur de 11 secunde, dar ele pot să reziste între două și trei minute fără oxigen. Această rezistență nu rezultă doar din antrenament, ci și din două mutații genetice: una pentru toleranța la frig și alta pentru scăderea tensiunii arteriale diastolice.

Aceste modificări le-au oferit Haenyeo un corp perfect adaptat vieții acvatice.

Este cel mai apropiat de o sirenă, a comentat Chris McKnight, biolog marin la Universitatea St. Andrews, pentru Science News.

Nomazii Bajau care depășesc sirenele Haenyeo

Tot în Asia, în Filipine, există nomazii Bajau care trăiesc aproape în totalitate pe apă. Ei practicează scufundări folosind greutăți simple și ochelari de protecție din lemn. Pot sta sub apă până la 13 minute, iar aproximativ 60% din ziua lor se petrece sub apă.

Secretul Bajau stă în fiziologia lor, în special în splină. De-a lungul evoluției, splina a devenit cu aproximativ 50% mai mare decât cea a persoanelor care locuiesc în aceeași regiune, pe uscat. Datorită acestei diferențe, inima își încetinește ritmul pentru a reduce consumul de oxigen.

Melissa Ilardo, genetician evoluționist la Universitatea din Utah, a explicat, pentru CNN, că tipul de scufundare practicat de Bajau este foarte periculos, iar chiar și persoane bine antrenate pot să piardă cunoștința sub apă. În cazul Bajau, genele reprezintă un avantaj major.

Revenind la croatul care a stabilit recordul mondial, el s-a scufundat într-un mod diferit față de Haenyeo și Bajau: nu a avut nicio activitate sub apă.