VIDEO Cum a transformat o țară insulară extrem de mică una dintre cele mai îndrăznețe viziuni de infrastructură rutieră: o rețea de tuneluri subacvatice care converg într-un sens giratoriu aflat sub apă.

O țară insulară de dimensiuni reduse, situată în nordul Oceanului Atlantic, a demonstrat că distanțele nu stabileasc limite: a construit o rețea de tuneluri subacvatice care conectează principalele insule și așezări. Proiectul a atins un reper unic la nivel global printr-un sens giratoriu subacvatic format din trei tuneluri care coboară până la 189 de metri sub nivelul mării.

Arhipelagul Feroe cuprinde 18 insule stâncoase, modelate de fiorduri adânci, iar terenul este în principal granitic.

Așezată între Marea Norvegiei și partea superioară a Oceanului Atlantic, la nord de Regatul Unit, între Norvegia și Islanda, această țară insulară este un teritoriu autonom în cadrul Danemarcei, având aproximativ 55.000 de locuitori — o comunitate a cărei dimensiune poate fi comparată cu cea a unui stadion de mari dimensiuni.

Legături fixe între insulele feroeze

Geografia dificilă și clima severă au complicat semnificativ conectivitatea între așezările feroeze, depinzând de feriboturi sensibile la vreme, de rute ocolite și de lipsa legăturilor fixe.

La începutul anilor 2000, Insulele Feroe au lansat un plan de conectare rutieră între principalele insule. Dat fiind impactul sever al vremii, autoritățile au orientat proiectul către tuneluri subacvatice menite să conecteze comunitățile dispersate.

În 2002 și apoi în 2006, feroezii au inaugurat două tuneluri subacvatice — Vágatunnilin (aprox. 4,9 km) și Norðoyatunnilin (6,2 km). Însă lucrarea cu adevărat spectaculoasă urma să prindă contur în anii următori.

Eysturoyartunnilin (tunelul Eysturoy) este un ansamblu de tuneluri subacvatice care conectează Streymoy, unde se află capitala Tórshavn, cu insula Eysturoy, iar drumurile se întâlnesc la un sens giratoriu subacvatic.

Ramurile traversează fiorduri adânci și stânci de granit; punctul cel mai profund al rețelei ajunge la aproximativ 189 de metri sub nivelul mării. Lungimea totală a sistemului, inclusiv ramurile, se ridică la circa 11,2 km.

La sud, tunelul asigură legătura cu insula Streymoy și orașul Tórshavn, iar la nord se ramifică spre Runavík la est și Strendur la vest, ambele pe insula Eysturoy. În zona de întâlnire a celor trei tuneluri este amenajat un sens giratoriu decorat cu lumini arhitecturale și o sculptură metalică creată de un artist local.

A înjumătățit durata călătoriilor între cele mai importante orașe

Ideea unor legături fixe între insule nu este doar o reușită tehnică, ci o necesitate social-economică. Teritoriul autonom Feroe urmărea de ani buni să reducă izolarea, timpii de navetă și dependența de feriboturi sensibile la vreme.

Guvernul a explicat de la început că scopul este să crească mobilitatea pentru cetățenii obișnuiți, pentru companii și administrație, iar noile tuneluri vor scurta naveta zilnică pentru mii de persoane — uneori cu până la o oră și jumătate.

După deschiderea tunelurilor, rutele ce înainte necesitau feriboturi și ore întregi au fost transformate în drumuri de 10–40 de minute, în funcție de legătură. Noua rețea a facilitat naveta zilnică, accesul la locuri de muncă și servicii medicale, precum și transportul de mărfuri.

Tunelul a redus în mod semnificativ timpul de deplasare către capitală dinspre celelalte localități ale arhipelagului: distanța dintre Tórshavn și Runavík/Strendur a scăzut de la 55 km la 17 km, iar timpul de călătorie a fost redus de la 64 de minute la 16 minute.

Durata călătoriei cu mașina dintre Tórshavn și Klaksvík, al doilea oraș ca mărime, a scăzut de la 68 de minute la 36 de minute.

VIDEO:

A fost săpat în doar trei ani

Proiectul a fost conceput și executat în etape, după decenii de studii geotehnice și seismice. Lucrările efective au început în 2017, iar tunelurile și sensul giratoriu subacvatic au fost deschise circulației pe 19 decembrie 2020.

Complexitatea tehnică a tunelului Eysturoy a rezultat dintr-o combinație de factori: forarea în roca dură sub presiune hidrostatică, traducerea datelor seismice în planuri concrete, realizarea unui sistem etanș de tuneluri și a unui ansamblu de drenaj și ventilație, plus provocările logistice ale relocării echipamentelor grele spre șantierele izolate și necesitatea unei echipe cu experiență în tuneluri subacvatice.

Proiectul a fost executat de NCC în parteneriat cu entitatea publică P/F Eystur- og Sandoyartunlar (EST).

Pentru săpare, echipele au folosit metoda drill & blast — foraj și detonații controlate, urmate de evacuarea materialului, sprijiniri și turnare de beton. Granitul feroez, foarte dur, a îngreunat lucrările, dar conferă stabilitate structurală pe termen lung.

În cel mai profund punct al rețelei, șoseaua se află la 189 de metri sub nivelul mării, iar zona rondului subteran atinge 73 de metri adâncime.

Tunelurile, cu o lungime totală de 11,2 kilometri, dispun de o bandă pe sens, spațiu pentru opriri de urgență și sisteme avansate de iluminat, ventilație și senzori.

Caracteristicile tunelului Eysturoy

• Proiect: Eysturoyartunnilin (Eysturoy Tunnel). Lungime totală: 11,2 km. Diametru galerii: 9 m. Configurație rutieră: 1+1. Adâncimea maximă sub nivelul mării: 189 m. Adâncimea în zona rondului subteran: 73 m. Perioada execuției: 2017–2020. Populația deservită: 54.900 locuitori (total insulele Feroe). Costuri estimate: aproximativ 173 milioane euro pentru proiectare și execuție (aproximativ 200 milioane euro pentru întregul proiect). Operator: entitatea publică EST. Constructor: NCC.

Cost uriaș pentru o țară mică: 8% din PIB

Costul total al investiției a depășit 200 de milioane de euro, conform estimărilor ce includ și cheltuieli conexe, nu doar proiectarea și execuția strictă.

În 2019, PIB-ul insulelor era aproximativ 2,5 miliarde de euro, iar o investiție de aproximativ 200 de milioane însemna în jur de 8% din PIB, o pondere semnificativă pentru o astfel de economie.

S-a estimat recuperarea parțială prin tarifele de utilizare, care variau de la circa 23 EUR pentru autoturisme până la 107 EUR pentru camioane și 168 EUR pentru autocare mari.

Totuși, cifrele reale ale traficului nu au corespuns inițial așteptărilor. În 2022 erau prognozate aproximativ 6.000 traversări zilnice, dar realitatea indica între 3.000 și 4.000 vehicule pe zi.

Abia în 2023 volumul de trafic a depășit media zilnică de 5.600 de traversări.

Presiunea publică a crescut în favoarea reducerii tarifelor pentru a stimula numărul pasagerilor, în timp ce unii critici susțineau că preferă vechea rută, mai lungă.

Un proiect criticat pentru costuri și sustenabilitate

Chiar dacă Eysturoyartunnilin a fost prezentat ca un pas major în modernizarea infrastructurii feroeze, au existat voci critice.

În primul rând, suma totală a investiției a fost subiectul unor dezbateri intense, în special factura de circa 134 de milioane de euro pentru tunel și impactul datoriei publice asumate prin credite și tarife.

O altă atenționare vizează centralizarea economică: conectarea rapidă a insulelor cu centrul administrativ ar putea accelera migrația populației din satele mici spre orașe, unde pot apărea mai multe oportunități.

Dincolo de provocările legate de sustenabilitatea traficului, experți independenți atrag atenția asupra costurilor de întreținere: pomparea apei, ventilația și monitorizarea structurală necesită cheltuieli semnificative pe termen lung.

Cu toate acestea, autoritățile au apărat în mod constant proiectul, promovând ideea că legăturile fixe sunt vitale pentru supraviețuirea economică și socială a arhipelagului, în ciuda riscurilor financiare și a schimbărilor sociale anticipate.

Chiar și așa, Eysturoyartunnilin, cu sensul giratoriu subacvatic devenit emblemă, demonstrează că națiunile mici pot face salturi tehnologice semnificative atunci când conectivitatea și securitatea reprezintă priorități clare. Viitorul va arăta cum impactul social și economic se va traduce în timp în trafic, migrație internă și nivel de trai al comunităților conectate.

Acest exemplu feroez poate inspira și alte state de talie redusă să implementeze proiecte majore de infrastructură.