„Suntem siguri, prin analogie, că Rusia ar fi fost implicată, însă nu avem dovezi”. Detaliile ultimei întâlniri CSAT referitoare la implicarea rusească în alegeri
Conform unei surse oficiale care a participat la reuniunea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, autoritățile române nu dispun de informații suplimentare care să susțină ipoteza implicării Rusiei în alegerile din România.
Unul dintre subiectele discutate în cadrul întâlnirii CSAT de pe 30 iunie a fost implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale programate pentru decembrie 2024. Aceasta a fost prima reuniune a Consiliului în cadrul președinției lui Nicușor Dan și a noului guvern condus de Ilie Bolojan.
Cei prezenți la discuție nu au primit informații clare care să demonstreze în mod direct implicarea Rusiei în alegeri, conform unui participant la întâlniri, care sunt confidențiale și conduse de președintele României.
Contextul discuțiilor
Administrația Prezidențială a comunicat în prealabil că pe agenda întâlnirii CSAT vor fi analizate și alte subiecte relevante pentru securitatea națională. Unul dintre acestea se referă la evoluția conflictului din Ucraina, generat de acțiunile nejustificate ale Federației Ruse.
„Suntem siguri, prin analogie, că Rusia ar fi fost implicată, dar nu avem dovada”, au afirmat sursele. Se pare că șefii SRI și SIE care au participat la discuție nu au prezentat informații noi legate de implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale de anul trecut.
Conceptul de „prin analogie” se referă la experiența altor națiuni care au demonstrat influența rusească în politicile interne, un aspect ce se aseamănă cu situația din România.
Pentru ca România să poată prezenta dovezi clare ale ingerinței Rusiei, ar fi nevoie de o investigație extinsă, care ar putea dura mulți ani, conform concluziilor discutate în cadrul CSAT.
Demandările lui Nicușor Dan, fără rezultate concrete
Aceste concluzii vin în urma insistențelor lui Nicușor Dan, care a declarat că România trebuie să facă publice dovezi mai ample decât cele initiale, atât pentru cetățeni, cât și pentru partenerii internaționali.
La finele anului 2025, comunicările CSAT și ale autorităților române au indicat interferența unui „actor statal” în procesul electoral din România, fără a oferi detalii suplimentare.
Klaus Iohannis: „În cyberspace e greu să obții dovezi clare”
Pe 18 decembrie, Klaus Iohannis a numit Rusia drept implicată și a explicat complexitatea asociată obținerii de dovezi: „Noi știm ce s-a întâmplat, dar este extrem de complicat să acuzăm în mod direct un stat având în vedere procedurile diplomatice. Atribuirea acțiunilor din cyberspace este o provocare, având în vedere necesitatea de dovezi solide și incontestabile.”
Fostul președinte a afirmat că serviciile secrete au suficiente dovezi pentru a concluziona că Rusia a fost implicată în alegerile prezidențiale din România.
„Modul în care au fost realizate atacurile pe TikTok, acțiuni coordonate asupra serverelor implicați în numărarea voturilor, arată că astfel de acțiuni complexe nu pot fi conduse decât de un actor statal, ceea ce confirmă implicarea Rusiei”, a adăugat Iohannis.
Informațiile disponibile de la serviciile secrete
Primul tur al alegerilor prezidențiale din România a avut loc pe 24 noiembrie, iar al doilea tur era programat pentru 8 decembrie 2024, cu candidații Călin Georgescu și Elena Lasconi. Însă, pe 28 decembrie, a avut loc o ședință CSAT în care Klaus Iohannis a primit informații din partea SRI, SIE, STS și Ministerul Afacerilor Interne, CSAT acuzând platforma TikTok că a favorizat candidatura lui Călin Georgescu.
Klaus Iohannis a desecretizat la 4 decembrie documentele din cadrul CSAT la cererea instituțiilor implicate. Aceste informații au dezvăluit că, deși Călin Georgescu a declarat un buget electoral de zero lei, a beneficiat de un sprijin semnificativ din partea unui cont TikTok asociat lui Bogdan Peșchir.
În documente se menționa și un „actor statal” care a coordonat conturi TikTok pentru promovarea lui Georgescu, utilizând canale alternative pentru diseminarea mesajelor.
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a invalidat rezultatele primului tur al alegerilor, cerând o reorganizare completă a procesului electoral.
Judecătorii au subliniat că „procesul electoral a fost viciat în toate etapele, fiind înregistrate multiple nereguli și încălcări ale legislației electorale, afectând caracterul liber și corect al votului și egalitatea de șanse între candidați, ceea ce a subminat principii fundamentale ale alegerilor democratice.”
