Răspunsul vicepremierului Dragoş Anastasiu la întrebarea dacă se consideră un „Elon Musk român”

Răspunsul vicepremierului Dragoş Anastasiu la întrebarea dacă se consideră un „Elon Musk român”
Dragoș Anastasiu Foto: Inquam Photos / George Călin

Dragoş Anastasiu, vicepremier responsabil cu reforma administraţiei publice, a afirmat sâmbătă că nu se simte „Elon Musk de România”, deşi şi-ar dori să aibă o situaţie financiară similară celei a miliardarului american.

„Mi-ar plăcea să am o astfel de avere, dar nu o am. Din acest punct de vedere, nu pot să mă compar cu Elon Musk. Cu siguranţă admir realizările sale în afaceri. Nu ai cum să nu admiri asemenea performanţe. Totuşi, ceea ce am observat în SUA nu este un model pe care să-l reproduc. Eu nu sunt Elon Musk, iar Ilie Bolojan nu este Donald Trump. Am întâlnit această comparaţie, dar nu mă regăsesc în ea”, a transmis Dragoş Anastasiu în cadrul emisiunii Insider politic, difuzată pe Prima TV.

Antreprenor cu investiţii ample în sectoarele turismului şi transporturilor, Dragoş Anastasiu a fost numit consilier prezidenţial la începutul anului, fiind adus la Palatul Cotroceni de Ilie Bolojan, pe atunci preşedinte interimar al României.

Dacă în perioada mandatului lui Nicuşor Dan a rămas o scurtă vreme în Administraţia Prezidenţială, după instalarea Guvernului Bolojan, Dragoş Anastasiu a fost desemnat vicepremier pentru reforma administraţiei publice, moment în care presa l-a catalogat „Elon Musk al României”, o referire la implicarea lui Musk în administraţia Trump pentru a reduce risipa bugetară.

După aproximativ șase luni în fruntea administraţiei, Dragoş Anastasiu a observat că viteza de reacţie în sectorul public este semnificativ mai lentă decât în cel privat, recunoscând că digitalizarea reprezintă un aspect ce necesită îmbunătăţiri.

„Încă folosim mape sau bonuri pentru a facilita accesul în instituţie”, a precizat vicepremierul la Prima TV.

Dragoş Anastasiu propune o nouă lege a salarizării care să elimine sporurile şi să introducă bonusuri bazate pe performanţă.

„Trebuie să plătim conform fişei postului. Dacă cineva lucrează într-o instituţie publică ca macaragiu, nu are sens să-i oferim spor de periculozitate, ci să-l includem în salariu. Salariile ar trebui să fie însoţite de bonusuri pentru performanţă”, a explicat Anastasiu, menţionând că un consilier angajat la cabinetul său de la Guvern primeşte un salariu de 6.000 de lei, inclusiv sporuri.

Recomandari
Show Cookie Preferences