Statistica arată creșteri salariale care depășesc inflația, în timp ce cetățenii se plâng de condițiile de trai. O posibila explicație
În anii '80, am trăit o formă neplăcută a inflației, care implica achiziționarea cărților și primirea banilor de buzunar. De multe ori, prețul cărților creștea, iar pe coperta din spate apărea un autocolant cu un nou preț, inevitabil mai mare.
Îndepărtarea autocolantului era tentantă, dar adezivul folosit era și mai persuasiv. Aceasta semnifica inflația. Chiar dacă un titlu era tipărit cu un an sau doi în urmă și conținutul său nu se schimbase în afară de autocolant, prețul său continua să crească, conform afirmațiilor lui Stephen D. King în cartea „Trebuie să discutăm despre inflație!”.
Datele oficiale de la Statistică arată că, între mai 2025 și mai 2024, salariile în România au crescut cu aproape 8%, în timp ce inflația a fost de 5,5%. Cele mai semnificative creșteri salariale au fost observate în sectorul activităților auxiliare pentru intermedieri financiari, care include tranzacționarea de acțiuni, obligațiuni și active crypto.
Acest sector cuprinde și diverse servicii, precum consultanța financiară, gestionarea activelor și crowdfunding-ul pe baza capitalului și datoriei.
Deși salariile medii au crescut cu o rată care depășește inflația, un sondaj IRES arată că jumătate dintre respondenți consideră că trăiesc mai rău decât acum un deceniu.
Pentru acei angajați care au experimentat o pierdere a puterii de cumpărare (în special unde salariile au crescut mai lent decât inflația), nemulțumirea este de înțeles, deoarece pot achiziționa mai puține produse comparativ cu anul precedent. Dar ce se întâmplă cu ceilalți?
O explicație a nemulțumirii exprimate de 50% dintre concetățeni este percepția că prețurile au explodat.
Aici sunt prezentate creșterile salariale și inflația (ambele în procente) pentru perioada mai 2025 - mai 2024, conform celor mai recente date de la INS.
Ultimii ani au fost favorabili pe piața muncii, angajații având tendința să prioritizeze beneficiile extra-salariale și echilibrul între viața profesională și cea personală.
Totuși, Bucureștiul ocupă locul 25 în ceea ce privește „echilibrul între viața personală și cea profesională”, situându-se sub Budapesta sau Varșovia, conform ediției 2024 a Indicelui european al echilibrului între muncă și concediu.
În ciuda creșterilor salariale, oamenii afirmă că totul pare extrem de costisitor. De exemplu, la piață, o legătură de usturoi costă 10 lei, iar pachetul fiscal al Guvernului și eliminarea plafoanelor de preț vor amplifica costurile vieții.
Sunt lucrurile pe care le cumpărăm astăzi de o calitate inferioară?
„Trăim o perioadă începută în 1971, pe care o numim epoca moralității consumeriste. Aceasta cuprinde tot ceea ce presupune consumerismul, împreună cu politicile monetare și fiscale care susțin aceste valori. Practic, trăim pe datorie, cheltuind mai mult decât ne permitem. Pe vremuri, inginerii proiectau bunuri să dureze o viață întreagă – mobila era cumpărată pentru tot restul vieții, iar mașinile și computerele aveau durabilitate mult mai mare decât cele de acum, care sunt proiectate să cedeze după câțiva ani,” afirmă economistul șef al BNR, Valentin Lazea.
Un articol din Vox discută despre cum cultura consumerismului a dus la crearea unor produse de calitate minimă.
Cetățenii se arată frustrați de creșterea prețurilor (chiar și cu o rată de inflație în scădere) și de faptul că plătesc mai mult pentru produse mai puțin calitative sau în cantități mai mici (fenomen denumit shrinkflation).
De asemenea, cei care achită ratele bancare sunt afectați: Banca Centrală recunoaște că „capabilitatea populației de a-și plăti datoriile a scăzut”, conform Raportului asupra stabilității. Această situație se datorează creșterii ratelor lunare, care nu sunt compensate suficient de creșterile salariale.
Piața muncii are perspective bune, dar depinde de perspectiva fiecăruia
Pe piața muncii, companiile concurează pentru a atrage angajați bine pregătiți. Totuși, candidații cer salarii mari, iar angajatorii trebuie să ajusteze prețurile pentru a le putea plăti. Salariile mici generează, de multe ori, servicii de calitate inferioară.
Recent, am achiziționat o cafea într-un pub și am observat că am avut de așteptat mai mult decât de obicei, din cauză că pubele aveau un barista nou, mai puțin experimentat. De asemenea, la un hipermarket am întrebat un angajat unde se găsește raionul de apă micelară, iar răspunsul a fost vag.
Angajatorul și angajatul depind unul de celălalt: „Oh, este atât de greu să găsești astăzi un angajat de calitate” înseamnă că angajatorul caută un angajat bine remunerat.
De ce oamenii nu se simt fericiți? O mare parte este cauzată de percepție
Percepția inflației diferă de la o persoană la alta. Astfel, cei mai săraci 10% dintre români au resimțit în urmă cu o lună o rată medie a inflației cu 1,4 puncte procentuale mai mult decât media, conform unui studiu.
Pentru a înțelege impactul inflației asupra cetățenilor, este esențial să observăm cum își prioritizează românii cheltuielile. Cei cu venituri reduse simt o presiune mai mare din partea unor categorii de produse și servicii.
Pentru cei mai săraci 10% dintre români, aproape jumătate din cheltuielile lor de consum sunt direcționate către alimente și băuturi nealcoolice, spre deosebire de 24,2% pentru cei mai bogați. În plus, aceștia alocă până la 16% din venituri pentru energie și combustibili, comparativ cu 13% pentru cei mai favorizați.
Dar avuția netă a crescut. Sau nu…?
Avuția netă a populației a crescut anual cu peste 10%, conform Băncii Naționale, dar analiza pe un alt indicator arată o imagine diferită.
Privind averea netă/PIB din ultimii 10 ani, OECD sugerează că răspândirea averii nete pe PIB-ul nominal pentru a „normaliza” datele în raport cu inflația și creșterea economică oferă o măsură mai precisă a bunăstării gospodăriilor.
Activele imobiliare constituie cea mai mare parte a bogăției nete a populației, înregistrând o creștere anuală de 11% în iunie 2022, în mare parte din cauza creșterii prețurilor imobiliare.
Dacă oamenii ar fi pesimiști în legătură cu viitorul economic, ar începe să economisească, dar, în realitate, ei continuă să cheltuie. Hotelurile din Valea Prahovei și de pe litoral au fost pline, iar centrul istoric devine tot mai aglomerat seara, un semn al optimismului.
Astfel, cetățenii dispun totuși de bani.
Sumele păstrate în afara sistemului bancar au atins un record în România, depășind 65 de miliarde de lei.
Pentru comparație, această sumă depășește capitalizarea bursieră a companiilor mari. Chiar și în euro, lichiditățile în afara băncilor au crescut semnificativ.
Estimând un preț mediu de 60.000 de euro pentru o locuință, banii ținuți „la saltea” ar putea achiziționa aproximativ 200.000 de locuințe, adică 20 de județe din România.
Text adaptat conform unei idei din Vox.
