România are aproape 250 de localități cu o populație mai vârstnică decât Japonia, cea mai îmbătrânită țară din lume

În Japonia, unde longevitatea este un simbol național, aproape o treime din populația totală are vârsta de peste 65 de ani. La mii de kilometri distanță, România se îndreaptă spre acest model demografic, având localități în care peste 50% din locuitori sunt seniori.

Tokyo are o pondere de aproximativ 20% din locuitori cu vârsta peste 65 de ani, o tendință aflată în creștere, dar sub media națională de 29,8%, conform datelor de la Statisticile Japoniei.

În România, 238 de localități au o populație mai îmbătrânită decât media din Japonia.

Printre cele mai în vârstă localități din țară se numără:

Conform unui comunicat al Institutului Național de Statistică, numărul românilor de peste 65 de ani depășește cu aproximativ un milion pe cel al copiilor cu vârsta între 0-14 ani.

România se află pe locul 12 în lume în clasamentul țărilor cu populație vârstnică și, în câțiva ani, va avansa pe locul 8.

Japonia este cea mai îmbătrânită țară, cu aproape 30% din populație având peste 65 de ani, urmată de Italia, Portugalia, Grecia și Germania.

Aspecte distincte ale situației din România

România se află într-o situație puțin diferită. După o generație de la caderea comunismului, țara a căutat să recupereze decalajele față de Vest, importând modele precum amânarea căsătoriei și scăderea ratelor de fertilitate, femeile optând pentru un confort financiar înainte de a deveni mame, dând prioritate carierei. Emigrarea a influențat și ea acest fenomen.

„În anul 2007, populația care emigra era predominant tânără, cu o vârstă medie de 29 de ani, acum pleacă din țară la o vârstă medie de 34 de ani”, a afirmat președintele INS, Tudorel Andrei, în cadrul unei conferințe la Academia Română.

Îmbătrânirea populației și impactul asupra familiei și relațiilor intergeneraționale

Schimbările demografice includ:

Modificarea structurilor familiale: Observăm o tendință spre familii mai mici și o creștere a gospodăriilor monoparentale, ceea ce complică aranjamentele de îngrijire pentru seniori, fiindcă mai puțini membri ai familiei sunt disponibili să ofere suport.

Relațiile intergeneraționale se transformă pe măsură ce adulții îmbătrânesc. Membrii mai tineri ai familiei pot simți o creștere a responsabilităților de îngrijire, ceea ce poate genera stres și modifica rolurile tradiționale.

Migrarea poate duce la o deconectare față de seniori care au nevoie de sprijin, accentuând sentimentul de izolare în rândul acestora.

Îmbătrânirea populației contribuie la deteriorarea relațiilor familiale, după cum a evidențiat academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici, menționând degradarea familiei implicată de emanciparea femeilor.

Ultimii ani au adus o degradare a stabilității familiei, influențată printre altele de eliberarea sexuală și schimbările sociale din anii '70.

Contribuția medicinei la aceste schimbări, cum ar fi introducerea penicilinei și a metodelor contraceptive, a permis cuplurilor să își regleze fertilitatea, ducând la o scădere a natalității. Tinerii se căsătoresc mai târziu și, când decid să aibă copii, de multe ori aleg să aibă doar unu sau doi.

Această dinamică pune presiune pe sistemul de taxe și pe sistemul de sănătate, din ce în ce mai solicitați din cauza nevoilor crescânde ale vârstnicilor.

Seniorii necesită din ce în ce mai multă îngrijire medicală, iar infrastructura actuală nu poate face față cerințelor. „Impactul economic major al pensionării unei generații numerice este un subiect despre care se discută adesea, dar dintr-o perspectivă limitată”, afirmă economistul Radu Crăciun.

„Problema crizei din sistemul medical indusă de îmbătrânirea generației anterioare nu este o criză economică care se va întâmpla într-un moment incert, ci o situație deja prezentă”, adaugă economistul.

De asemenea, seniorii devin mai prudenți în luarea deciziilor, având o aversiune mai mare la risc comparativ cu tinerii.

Vârsta medie a membrilor Legislativului a crescut, iar la Banca Națională, vârsta medie a executivilor a trecut de 66 de ani.

Numărul seniorilor va depăși considerabil tinerii (0-19 ani)

Proiecțiile ONU indică o societate îmbătrânită, evidențiind impactul generației baby-boomers care se apropie de pensionare.

Până în 2031, numărul seniorilor va depăși pe cel al tinerilor, iar distanța dintre cele două generații va continua să se adâncească.

Rata economiilor inactive (neocupate sau șomeri) raportată la 1000 de persoane ocupate a crescut în 2023 la 1,45%.

Un raport ridicat de dependență economică indică o povară crescută pentru cei care contribuie la susținerea populației inactive.

Pe măsură ce crește numărul celor neocupați, presiunea asupra celor care lucrează se amplifică, având nevoie de impozite mai mari pentru a susține persoanele inactive.