VIDEO. Economistul Victor Giosan discută despre reforma bugetară și pensiile speciale: „Trebuie să renunțăm la privilegiile nejustificate”

vineri, 11 iulie 2025, 11:19

Protest al sindicaliștilor din cadrul administrației locale și al asistenței sociale, în Piața Victoriei din București, marți, 8 iulie 2025. Inquam Photos / Mălina Norocea

„Ne place sau nu, România se remarcă prin lipsa disciplinei fiscale,” afirmă economistul Victor Giosan într-un interviu. El subliniază că privilegii precum cele din sectorul public stârnesc nemulțumiri, evidențiind că în SUA un militar activează până la 40 de ani, primind pensia doar la momentul pensionării, având posibilitatea de a lucra în alt domeniu între timp.

În prima parte a interviului, Giosan remarcă că „toată lumea este nemulțumită” de măsurile de austeritate, dar consideră că unele dintre acestea sunt necesare. Expert în economie, Giosan a colaborat cu organizații precum UE sau Banca Mondială în diverse țări din estul Europei.

Un punct crucial al deficitului bugetar este neîncasarea TVA-ului. Giosan sugerează că ar trebui să ne inspirăm din experiențele altor țări pentru a reduce acest gap uriaș de peste 30%.

Acest gap de TVA nu este o restanță, ci un concept teoretic ce derivă din PIB și consumul național, estimând cât ar trebui încasat într-o economie corect fiscalizată.

De exemplu, atunci când apelăm la un instalator și plătim în numerar, aceasta constituie o contribuție la gap-ul de TVA, deoarece acele venituri nu sunt fiscalizate.

- Așadar, tindeți să spuneți că acest lucru este întâlnit în toate țările?– Desigur, însă în România sunt multe scheme de fraudare care nu sunt tratate adecvat. Există firme create specific pentru a fraudat sistemul, iar anumiți acționari dispar, lăsând în urma lor datorii mari de TVA.

Polonia a reușit să scadă gap-ul de TVA de la 25% la 14% între 2016 și 2019, aplicând măsuri eficiente.

Primul pas a fost informatizarea sistemului fiscal, care include utilizarea bazelor de date și algoritmi, inclusiv Inteligența Artificială pentru a analiza riscurile și a face controale eficiente.

„Specialiștii de la ANAF identifică zonele de risc”

- Care sunt aceste zone de risc?– Impactul major există în importurile intracomunitare, unde se aplică diverse metode de fraudare precum „mecanismele de suveică”, și în domeniul produselor de tutun și alcool.

Specialiștii de la ANAF au cunoștințe clare despre aceste zone de risc.

Este important să existe un sistem care să urmărească tranzacțiile economice și să descurajeze plățile în numerar.

Polonia a întărit legislația, menținând în același timp un dialog constructiv cu sectorul de afaceri.

De asemenea, polonezii au implicat serviciile secrete pentru a identifica zonele de fraudă.

„Polonia a folosit serviciile secrete pentru a reduce gap-ul de TVA de la 25 % la 14 %”

- Cum a reacționat societatea civilă poloneză?– Am discutat cu un expert de la Banca Mondială, care mi-a spus că reacția a fost puternică, fiind acuzată încălcarea unor limite democratice, dar efectele pozitive au fost evidente.

Consider că informatizarea ANAF-ului este esențială, iar măsurile de limitare a utilizării numerarului pot ajuta la reducerea TVA-ului.

Totuși, este puțin probabil să reducem gap-ul de TVA sub 15%, datorită anumitor zone nefiscalizate care țin de cultură și tradiții.

„Originea crizei bugetare actuale datează din 2014”

- De unde provine acest deficit bugetar?– Problema majoră este că România a adoptat politici bugetare prociclice. Teoria impune un comportament anticiclic, iar în România lucrurile au fost opuse.

Criza a început în 2014, când premierul Victor Ponta a implementat reduceri fiscale și a extins plafoanele pentru microîntreprinderi.

În 2014, economia era în creștere, dar s-au redus impozitele pentru a stimula consumul. Astfel, în 2019 deja aveam un deficit de peste 5%.

Pandemia COVID-19 a dus la relaxarea normelor fiscale, dar alte state au început să reducă deficitele începând cu 2021.

„Politicienii români ignoră echilibrul bugetar”

România s-a menținut în această dinamică a deficitului, deoarece așteaptă alegerile din 2024. Implementarea unei noi legi a pensiilor a crescut cheltuielile publice.

Politicienii au arătat un dispreț de lungă durată pentru disciplina bugetară, în ciuda direcțiilor opuse ale partidelor.

- De ce avem atâția oameni neocupati în muncă?– Un factor principal este eșecul educațional și abandonul școlar, care contribuie la lipsa abilităților necesare pe piața muncii.

Statul nu a reușit să ajute regiunile defavorizate să participe la educație.

Legătura dintre impozitul progresiv și șomajul ridicat

- Ce fac tinerii care nu muncesc?– Lucrează ca zilieri, primesc venitul minim garantat sau migrează temporar pentru muncă în străinătate.

Există un procent scăzut de implicare a femeilor despre care trebuie să se discute deschis, dar și un eșec în integrarea minorității rome.

Aceasta reprezintă un număr considerabil de persoane pentru care statul trebuie să implementeze politici eficiente.

Un raport al Băncii Mondiale din 2019 arată că un sistem de impozitare progresiv, bazat pe credit fiscal, ar putea încuraja atragerea forței de muncă.

Motivul este că pierderea venitului minim garantat poate descuraja angajarea, în cazul în care salariul este mai mic.

„Inegalitatea educațională afectează grav piața muncii”

Ce reprezintă sistemul de credit fiscal din alte țări? Acesta compensează diferențele între salarii și ajutoarele sociale.

Țările cu sisteme de credit fiscal, precum Marea Britanie, încearcă să facă loc angajării atractive din punct de vedere al veniturilor.

Cea mai mare inegalitate observată, atât în România, cât și în SUA, este inegalitatea educațională.

Aceasta subliniază necesitatea unei proporții mai mari de absolvenți universitari, deoarece competențele cerute de noile locuri de muncă sunt diferite.

România se confruntă cu un abandon timpuriu al școlarizării. Însă, pentru a progresa, sunt necesare reforme structurale în educație și sănătate.

„Pensiile speciale în sectorul public necesită o reformă”

- Exista o problemă cu pensionarea anticipată în sectorul special?– Da, este necesară o reformă a pensiilor speciale, care trebuie să fie obiectivă.

Este improbabil să renunțăm complet la pensiile speciale, dar trebuie eliminăm privilegii în modul în care sunt calculate.

E important ca vârsta de pensionare să fie reglementată corespunzător, precum în SUA, unde militarii primesc pensia la un anumit moment.

Concret, în România există 190.000 de pensionari din armată și poliție, iar 11.600 pentru diplomati și personal specializat.

- Cum abordează alte state problema forței de muncă?– Merg pe calea migrației, ca în Italia, sau alte soluții în țări ca Germania sau Olanda.

Analiza numărului de bugetari din România

- Se discută despre numărul mare de angajați bugetari în România. Care este poziția acestui sector?– Din punct de vedere al dimensiunii sectorului public, România este în partea de jos a clasamentului UE.

Dimensiunea sectorului public depinde de PIB și de numărul populației.

Este crucial să avem suficiente cadre medicale și profesori, iar salariile trebuie ajustate față de PIB și salariile din alte țări.

– Există locuri de unde s-ar putea tăia din numărul angajaților?– Nu este ușor de identificat. Poate în administrație, dar acest sector e sub presiune.

Exemplul lui Bolojan despre eficiența reduserea bugetarilor

- Primarul Bolojan exemplifică prin reducerea personalului și eficiența instituțiilor. Acest model poate fi extins?– Unora le-ar fi dificil, cum ar fi primăriile cu număr mic de angajați.

Metodele de reformă a administrației locale în Estul Europei

- Ați fost consultant în reforme locale în Balcani. Care sunt metodele aplicate?– Există reforme normative și reforme voluntare. Albania a aplicat tăieri drastice și comasări.

Alte țări ca Letonia au redus semnificativ numărul autorităților locale prin reorganizare.

În România, reforma ar necesita combinatele metode, cu stimulente pentru a încuraja combinațiile.