Biserica Anglicană, a treia cea mai mare confesiune creștină din lume, pregătește o reformă semnificativă pentru a preveni schisma

Comuniunea Anglicană analizează posibilitatea de a restricționa funcția Arhiepiscopului de Canterbury, un demers menit să reducă diviziunile interne legate de hirotonisirea femeilor și recunoașterea comunității LGBTQ+, care amenință stabilitatea acestei confesiuni mondiale, conform Reuters.
De-a lungul secolelor, Arhiepiscopul de Canterbury, în calitate de episcop al Bisericii Anglicane, a avut responsabilitatea de a-i încorona pe monarhii britanici, având un rol central în conducerea celor 85 de milioane de anglicani din 165 de țări, rol moștenit după ruptura lui Henric al VIII-lea de Roma în secolul al XVI-lea.
Acest rol, care provine din influența imperiului britanic asupra răspândirii creștinismului în fostele colonii, este acum sub presiune din cauza divergențelor legate de drepturile LGBTQ+ dintre Biserica Angliei, care adoptă o poziție mai progresistă, și bisericile tradiționale din Africa și Asia.
Comuniunea Anglicană este compusă din 46 de biserici, iar Biserica Angliei este considerată „biserica mamă” datorită rolului său istoric.
Pentru a preveni o divizare irrevocabilă, un organism reprezentativ a fost solicitat să revizuiască structura și procesele decizionale, propunând o figură internațională care să preia parțial din atribuțiile Arhiepiscopului, astfel încât acesta să se concentreze pe aspectele pastorale ale Comunității.
Această funcție ar putea fi deținută prin rotație de către reprezentanți din cele cinci regiuni globale ale Comunității: Asia, Africa, America, Europa și Oceania, cu un mandat de șase ani.
Episcopul Graham Tomlin, lider al Comisiei interanglicane pentru unitate, credință și ordine (IASCUFO), a menționat că este necesară o schimbare în structurile actuale.
„Diferențele noastre sunt semnificative comparativ cu acum un secol”, a declarat el.
Recomandările sugerează că o figură rotativă „ar oferi o diversitate benefică și mult așteptată”. Tomlin își exprimă speranța că aceste propuneri vor fi acceptate la o întâlnire din 2026.
Căutând un nou arhiepiscop
Tensiunile dintre creștinii progresiști și cei tradiționali nu sunt un fenomen exclusiv anglican, însă identitatea Bisericii Angliei ca biserică națională și mamă anglicană impun o regândire fundamentală.
Spre deosebire de Papa, care are autoritatea supremă asupra celor 1,3 miliarde de catolici, Arhiepiscopul de Canterbury are un rol mai vag definit, cu rădăcini în epoca colonială.
„Unii consideră Papa ca fiind infailibil; nimeni nu percepe arhiepiscopul de Canterbury în același fel”, explică episcopul Nick Baines.
Unii episcopi au fost supuși critici severe, exemplu fiind arhiepiscopul Justin Welby, care a fost nevoit să demisioneze din cauza gestionării necorespunzătoare a unei situații de abuz asupra copiilor.
Funcția, care datează din anul 597, este în prezent vacantă. Episcopul Martyn Snow, considerat favorit pentru ocuparea acestui post, a menționat recent că nu poate să unifice nici măcar Biserica Angliei în ceea ce privește subiectele de sexualitate și căsătorie.
Identitatea anglicană
Diviziunile au început să apară în 2003, când ramura americană a Bisericii Anglicane a consacrat primul episcop homosexual, și s-au amplificat în 2015, când a permis căsătoriile între persoane de același sex, acțiune ce a generat sancțiuni din partea Comuniunii, a cărei doctrină este influențată de Biserica Angliei.
Diviziunile au fost accentuate în 2023, când Conferința Globală pentru Viitorul Anglican (Gafcon), considerată reprezentativă pentru 85% din anglicani global, a contestat autoritatea lui Welby, în urma hotărârii Bisericii Angliei de a binecuvânta uniunile între persoane de același sex.
Gafcon a respins propunerile lui Tomlin, afirmând că dorește ca bisericile dispuse să binecuvânteze aceste uniuni să se disocieze de Comuniune.
„Gafcon este Comuniunea”, a subliniat arhiepiscopul Laurent Mbanda, lider al bisericii din Rwanda și președintele Gafcon.
„Gafcon nu a părăsit niciodată Comuniunea și nu o va face, dar îi lăsăm pe cei care descoperă distanțare de învățătura ortodoxă să se abată”, a mai adăugat el.
Cei care se opun relațiilor între persoane de același sex invocă scriptura ca bază a eticii sexuale, în timp ce alții consideră că textele vechi nu ar trebui să fie aplicate în mod direct în contextul contemporan al sexualității.
Mutarea centrului de greutate
Centrul Comuniunii a evoluat de la Canterbury în ultimele decenii, cu bisericile din Nigeria, Uganda și Kenya adăpostind o treime din totalul anglicanilor, în țări unde homosexualitatea este în continuare interzisă.
Deși numărul credincioșilor care frecventează bisericile din Anglia a crescut în ultimii patru ani, acest lucru vine după multe decenii de declin al participării.
Linda Woodhead, specialist în teologie la King’s College London, a menționat că reputația Bisericii Angliei a fost afectată în Marea Britanie în încercarea de a-și menține rolul de lider global istoric.
Biserica Angliei a evitat comentariile referitoare la reformele propuse, având în vedere că procesul de selecție pentru al 106-lea arhiepiscop este în desfășurare. Biroul Comunității Anglicane a afirmat că propunerile „nu vor anula” rolul istoric global al arhiepiscopului, ci vor explora modalități de a distribui anumite responsabilități.
Problemele clerului LGBTQ+
Dilemele din cadrul Comuniunii anglicane sunt resimțite intens de clerici LGBTQ+, precum Charles Bączyk-Bell din Londra, care a fost nevoit să se căsătorească cu partenerul său într-o biserică anglicană din New York.
El a menționat că este dificil să-și păstreze identitatea de preot al Bisericii Angliei.
Episcopul Nick Baines a sugerat că viitorul arhiepiscop nu ar trebui să se simtă copleșit, cunoscând că va prelua o „Comuniune afectată”.},{