Inflația se îndreaptă către 6%. Și aceasta nu este singura veste îngrijorătoare
Conform Indicele Prețurilor de Consum (utilizat de INS), inflația a ajuns la 5.7%, în timp ce Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC) a înregistrat o valoare de 5.3%, conform metodologiei Eurostat, care permite compararea scumpirilor între statele membre UE.
Însă, aceasta nu este singura veste alarmantă. Economiștii estimează că rata inflației ar putea să atingă și 8% în acest an, în urma anunțului privind primul pachet fiscal de către Executiv. Creșterile de TVA și accize ar putea contribui semnificativ la aceste scumpiri, iar majorările de prețuri la combustibili vor influența și costurile de transport.
„Se anticipatează o creștere semnificativă a ratei inflației în lunile următoare, depășind cu mult valorile prevăzute de prognoza din mai 2025 în termen scurt”, a avertizat Banca Centrală într-o declarație publică, post asumpția legii de austeritate fiscală.
În iunie 2022, când inflația era de 15%, kilogramul de telemea din piețele Capitalei costa în medie 38 de lei. Acum, când inflația s-a redus la 5.7%, telemeaua a ajuns la 50 de lei/kg.
În acest context, plățile noastre pentru aceleași produse au crescut, deși inflația a scăzut semnificativ.
Pe de altă parte, percepția noastră asupra inflației este influențată de câteva prejudecăți cognitive care suntem mai mult conștienți de creșterile de prețuri. Economistul Paul Donovan discută aceste prejudecăți în analiza sa „De ce alegătorii sunt atât de supărați? Luați în considerare batonul Snickers”.
Percepția noastră asupra inflației poate fi distorsionată de frecvența cu care achiziționăm anumite produse. Deoarece consumăm alimente și obiecte de uz zilnic mai des decât, de exemplu, electrocasnice, creșterile de preț la produsele esențiale par mai preocupante.
Un alt aspect important este că o „scădere a inflației” nu înseamnă neapărat o „scădere a prețurilor”. Aceasta sugerează că prețurile cresc mai lent, însă continuă să crească.
Mulți se întreabă de ce, în ciuda unei inflații mai scăzute, prețurile rămân ridicate. Aceasta se datorează faptului că inflația funcționează ca o dobândă compusă. De exemplu, magazinele au majorat prețul la telemea de la 40 de lei/kg la 50 de lei/kg când inflația era de 15%. Chiar dacă inflația este acum semnificativ mai mică, nu este probabil ca prețurile să revină la 40 de lei/kg, deoarece costurile de producție s-au menținut sau au crescut.
De asemenea, aversiunea la pierdere cauzează nemulțumiri. De exemplu, majorarea prețului detergenților cu 20% poate eclipsa bucuria adusă de ieftinirea uleiului cu același procent. În iunie 2025, cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la fructele proaspete și cele conservate, dar și la servicii de igienă, cosmetice, bilete CFR și servicii de curierat.
Diferențele între inflația măsurată prin IPC și IAPC
IPC se bazează pe un principiu „național” al consumului, având în vedere cheltuielile de consum ale rezidenților, indiferent de locul unde sunt realizate aceste cheltuieli.
IAPC, pe de altă parte, reflectă modificările prețurilor pe teritoriul României și utilizează un principiu „domestic”, considerând consumul tuturor gospodăriilor de pe teritoriu, cu excepția ambasadelor străine.
Metodologia IPC include un catalog de mărfuri și servicii structurat pe 54 de categorii de produse alimentare, 111 de produse nealimentare și 50 de servicii esențiale pentru consum.
Pe de altă parte, în calculul IAPC se folosește o clasificare a cheltuielilor bazată pe destinația consumului (COICOP – Clasificarea Consumului Individual pe Destinații), care regrupează informațiile din sistemul național pentru a asigura comparabilitatea indicatorilor la nivel european, fiind structurată în 12 diviziuni, 47 de grupe, clase și sub-clase.
