INTERVIU: Reprezentant al opoziției afirmă că soluțiile guvernului Bolojan nu abordează o problemă majoră a României - „De aceea este dificil să te angajezi după vârsta de 50 de ani, chiar și cu o calificare”

Dr. Cătălin Ghinăraru, profesor la Universitatea București și membru AUR, subliniază: „Aproape o treime din forța de muncă cu studii superioare lucrează în sectorul public. Aceasta reprezintă una dintre marile probleme ale economiei”. Conform lui, există un dezechilibru pe piața muncii, unde mulți absolvenți se regăsesc în sectorul public, dar există puține oportunități în mediul privat pentru cei supracalificați.

Cătălin Ghinăraru, 58 de ani, expert în piața muncii, este consultant pentru instituții ale UE și fost secretar științific la Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale. În prezent, el predă la Facultatea de Administrație și Afaceri din cadrul Universității București și a fost candidatul partidului pentru funcția de Ministru al Muncii.

Dificultățile angajării persoanelor peste 50 de ani, chiar dacă sunt calificate

Ghinăraru explică că piața muncii nu generează suficient locuri de muncă pentru specialiști, iar cele existente sunt predominant în administrație. „Aproape o treime din forța de muncă cu studii superioare lucrează în sectorul public”, afirmă expertul. Aceasta concentrare agravează dezechilibrele structurale și generează frustrări.

„Avem multe locuri de muncă vacante, dar să ne uităm la tipurile de locuri de muncă disponibile și la rolul muncitorilor aduși din străinătate. Aceștia sunt angajați în activități precum săparea de șanțuri, curățenie în hoteluri sau livrările de mâncare. Dacă ești supracalificat, unde te poți duce? Nici măcar dacă îți dorești!” afirmă Ghinăraru.

„Există poziții vacante, dar acestea cer calificări foarte înalte. Cu cât ai o calificare mai ridicată, cu atât este mai dificil să găsești un loc de muncă. De asemenea, pe măsură ce îmbătrânești, apar și așteptările salariale și perspectivele mai scăzute. Este extrem de greu să găsești un loc de muncă, iar tendința se regăsește și în alte piețe ale muncii.”

„Aceasta concentrare pe sectorul public este îngrijorătoare. Am realizat că aproximativ 28% din forța de muncă cu studii superioare este angajată în domenii publice”, concluzionează specialistul.

Punctele de vedere ale economistului privind măsurile de austeritate ale Guvernului

Cătălin Ghinăraru își exprimă opinia despre măsurile de austeritate implementate de Guvern: „Nu ar trebui să facem o panică din deficitul bugetar.”

România, similar altor țări europene, se conformă regulilor stabilite prin tratate (precum Tratatul de la Maastricht, care limitează deficitul fiscal la 3%). Aceste reguli au fost formulate într-o perioadă în care structura economiei era diferită.

Ghinăraru: Diferențierea între deficitul legitim și iresponsabilitate

„Deficitul excesiv este legat de o țintă nominală stabilită cu mulți ani în urmă, în care economiile aveau alte nevoi. Totuși, aceasta nu inseamnă că trebuie tolerate comportamente fiscale iresponsabile”, subliniază expertul.

Economistul subliniază că trebuie să se facă corecții în zonele corecte. Reducerile erau necesare dar ar trebui acompaniate de diversificarea veniturilor statului.

„Corecțiile afectează din nou bugetarii și TVA-ul. Aceste măsuri vor limita cererea agregată. Totuși, dacă structura economiei rămâne deficitară, nu vor exista soluții alternative. Este esențial să îmbunătățim structura economică și să ne concentrăm pe ramuri cu valoare adăugată ridicată”, afirmă Ghinăraru.

Cheltuielile cresc, însă veniturile statului continuă să depindă de TVA și taxe de muncă, în timp ce resursele naturale sunt insuficient exploatate, adaugă el.

„Venitul bugetar obținut din exploatarea resurselor este minim”, punctează economistul.

Lecția Polonă și reformele uitate

Polonia a evitat recesiunea în 2009, în vreme ce alte țări europene erau în criză, datorită reformelor implementate la timp după 1989. „Au acționat rapid”, menționează expertul.

În contrast, România a optat pentru o „reformă graduală”, amânată de provocările electorale.

Rezultatul este o piață a muncii dezechilibrată, cu mulți absolvenți de studii superioare în sectorul public și puține oportunități în sectorul privat, spune Ghinăraru.

Oportunitate nevalorificată a fondurilor europene

România a intrat în UE cu mari speranțe, dar nu a reușit să utilizeze eficient fondurile europene. Proiectele redundante, lipsa consolidării și costurile administrative ridicate împiedică dezvoltarea. „Trebuie să învățăm să utilizăm aceste fonduri pentru a susține reformele structurale și pentru a promova activitățile cu valoare adăugată ridicată”, subliniază economistul.

Ce trebuie făcut? Trei direcții pentru viitor

Ghinăraru propune:

O alegere socială: incluziune versus inițiativă individuală?

Modelul danez, cu impozite ridicate și servicii sociale extinse, este menționat ca exemplu. Totuși, România nu este pregătită să facă această alegere. „O societate incluzivă implică costuri”, atrage atenția expertul.

Fără încredere în instituții și o dezbatere sinceră despre priorități, România riscă să rămână blocată între trecut și viitor, adaugă economistul.

„Trebuie să ne asumăm destinul și să folosim instrumentele de care dispunem.” România are resurse și oportunități, dar necesită o viziune și determinare pentru a depăși ceea ce Ghinăraru numește ”cercul vicios al crizelor repetate”.