Protest neobișnuit împotriva primarului Nicușor Dan. Inițiatorul legii împotriva extremismului restituie distincția obținută de la statul român
Silviu Vexler, deputat și reprezentant al comunității evreiești în Parlament, a anunțat că vineri va restitui distincția Ordinul Național pentru Merit în rang de Cavaler, pe care a primit-o din partea statului român, ca formă de protest față de decizia lui Nicușor Dan de a contesta, la Curtea Constituțională, legea ce vizează combaterea și sancționarea extremismului, lege pe care Vexler a inițiat-o.
„Am decis să restituie distincția pe care am primit-o de la Statul Român – Ordinul Național pentru Merit. Având în vedere atitudinea și acțiunile publice ale președintelui Nicușor Dan, dar și consecințele acestora, nu-mi pot păstra acest Ordin,” a declarat Silviu Vexler într-o postare pe rețelele sociale.
Acest Ordin a fost decernat deputatului acum aproape cinci ani, în luna octombrie a anului 2020, de către fostul președinte Klaus Iohannis.
„Efectul va fi promovarea extremismului”
Motivația protestului lui Vexler este acțiunea lui Nicușor Dan de a solicita Curții Constituționale să declare neconstituțională legea care combate și sancționează extremismul.
„Acțiunea președintelui va încuraja promovarea ideologiei legionare, a liderilor organizațiilor extremiste, dar și antisemitismul și alte forme de extremism,” susține președintele Federației Comunităților Evreiești din România.
Vexler remarcă faptul că sesizarea președintelui a fost făcută în aceeași zi în care Curtea Constituțională a respins o solicitare similară din partea unor partide de opoziție. El adaugă că sesizarea lui Nicușor Dan este „aproape identică” cu cea a opoziției.
„Regret că, printr-un gest al Șefului Statului, se distrug în mare măsură eforturile depuse de Statul Român timp de peste 30 de ani, la care am contribuit și eu. Consider că Strategia națională pentru prevenirea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură este acum irelevantă și ar trebui abrogată, împreună cu desființarea Comitetului interministerial de monitorizare a acesteia. În caz contrar, vom continua să ne jucăm cu forme fără fond,” a mai precizat Silviu Vexler.
În postarea sa, Vexler a reiterat un pasaj din decizia Curții Constituționale care a respins sesizarea partidelor de opoziție:
„Curtea a constatat că adoptarea legii nu constituie o ingerință în libertatea de exprimare, informare și învățare deoarece, în urma evaluării, legea se justifică în raport cu exigențele Curții Europene a Drepturilor Omului, având un scop legitim și măsuri adecvate și necesare într-o societate democratică, menținând un echilibru între interesele colective și cele individuale. De asemenea, dispozițiile legale îndeplinesc cerințele de claritate, precizie și previzibilitate și nu contravin dreptului la viață intimă familială și privată, exigențelor libertății de exprimare.”
Detaliile legii.
Legea care sporește pedepsele pentru faptele de fascism, legionarism, rasism și xenofobie a fost adoptată de Parlament pe 11 iunie, fiind anterior contestată fără succes la Curtea Constituțională de către AUR, SOS și POT.
Conform legii adoptate, „distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe este considerată infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și cu interzicerea unor drepturi,” iar dacă fapta este comisă prin intermediul unui sistem informatic, „limita de pedeapsă se majorează cu jumătate.”
Anterior, legea nu menționa materialele legionare, specificând doar: „Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, prin intermediul unui sistem informatic de materiale rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani.”
De asemenea, în lege s-a adăugat o sancțiune de la 3 luni la 3 ani pentru persoanele care promovează cultul persoanelor din conducerea organizațiilor fasciste.
„Promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, precum și promovarea publică a ideilor, concepțiilor sau doctrinei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă, fiind aplicată și interzicerea unor drepturi,” potrivit legii adoptate.
O modificare suplimentară prevede că „negarea, contestarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului pe teritoriul României ori a efectelor acestuia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.” Înainte, legea prevedea și posibilitatea de amendă, în locul pedepsei cu închisoarea.
Ce conține sesizarea lui Nicușor Dan?
După ce a ajuns pe masa președintelui, legea a fost retrimisă pentru un control de constituționalitate de către Nicușor Dan, care invocă încălcarea unor norme și principii constituționale în adoptarea acesteia.
„Statul român trebuie să acționeze cu fermitate pentru a preveni și combate incitarea la ură, xenofobie, și discriminare de orice fel. Dacă nu se respetă o manieră echilibrată și prevederile constituționale, efectul va fi contrar. Societatea românească este profund polarizată, iar încrederea în autorități este scăzută, iar orice acțiune dezechilibrată va amplifica tensiunile sociale și neîncrederea,” se subliniază în sesizarea lui Dan.
Printre motivele menționate se numără lipsa de claritate a noțiunii de „legionar” și a conceptului de „fascist.”
„Spre deosebire de organizațiile interzise (rasiste și xenofobe), care pot fi definite în mod obiectiv, noțiunea de legionar nu este definită în O.U.G. nr. 31/2002. În schimb, actul normativ exclusiv menționează „Mișcarea Legionară” – art. 2 lit. f) din O.U.G. nr. 31/2002, lăsând neclară relația dintre adjectivul legionar și sintagma analizată,” se invocă în cererea lui Nicușor Dan.
Termenul legionar, conform DEX, se definește drept „membru al mișcării social-politice de extrema dreapta, reprezentată de partidul Garda de Fier,” ceea ce creează confuzie în cadrul legii adoptate.
„Este neclar dacă termenul legionar se referă la denumirea organizației, scopurile acesteia, concepțiile membrilor sau acțiunile efective desfășurate,” se mai precizează în sesizare.
Prin comparație, legislațiile altor state membre ale Uniunii Europene (Franța, Italia, Spania) identifică mai clar organizațiile, faptele, materialele și simbolurile interzise.
De asemenea, Dan semnalează lipsa de claritate în rândul termenului „materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, din perspectiva conținutului.” „Definiția materialelor incriminate de articolul I punctul 6 din lege nu include elemente esențiale, ceea ce permite interpretări arbitrare din partea organelor judiciare competente,” conchide Dan.
