Sentință într-un caz de fraudă majoră în domeniul imobiliar: avocatul din Alba condamnat la închisoare pentru înșelăciune de 12 milioane de euro

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în urma unei audieri de joi, într-un dosar ce se referă la una dintre cele mai mari înşelăciuni imobiliare. Ovidiu Jidveian, un avocat din judeţul Alba, a primit o condamnare de 5 ani şi 9 luni, instanţa acceptând acordul de recunoaştere a vinovăţiei pe care acesta l-a semnat cu procurorii. Jidveian a păgubit peste 200 de clienţi cu suma totală de 12 milioane de euro, obținând fie avansuri pentru apartamente, fie contravaloarea completă a acestora, pe care a promis că le va construi într-un complex rezidenţial din Alba Iulia. La început, Curtea de Apel Cluj a respins acordul acestuia.

• Ovidiu Jidveian, avocat suspendat din Baroul Alba, a ocupat anterior funcția de președinte al PSD Alba Iulia și a fost subprefect al județului din partea acestui partid. Ulterior, a făcut trecerea la ALDE și a candidat pentru Primăria Alba Iulia.

„Admite apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi de inculpatul Jidveian Ovidiu Viorel împotriva sentinţei penale nr. 231 din 04 decembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Cluj – Secţia penală şi de minori, în dosarul nr. 863/33/2024. Desfiinţează, parţial, sentinţa penală contestată, doar în ceea ce-l priveşte pe inculpatul Jidveian Ovidiu Viorel, şi, rejudecând: (…) admite acordul de recunoaştere a vinovăţiei semnat la 13.09.2024 în dosarul de urmărire penală nr. 929/78/P/2023, între procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi inculpatul Jidveian Ovidiu Viorel (….) condamnă pe inculpatul Jidveian Ovidiu Viorel la o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni împotriva săvârşirii infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (251 acte materiale, din care 4 în formă tentată). (…) De asemenea, condamna pe inculpatul Jidveian Ovidiu Viorel la 3 ani închisoare pentru infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată”, conform hotărârii definitive emise de ÎCCJ.

Instanţa l-a sancționat suplimentar pe avocatul Ovidiu Jidveian cu 9 luni de închisoare pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată și cu 27.000 lei amendă pentru aceleași infracțiuni, legate de încheierea de antecontracte de vânzare-cumpărare false pentru apartamente.

„Contopeşte cele două pedepse parţiale și stabilește sancțiunea finală de 5 ani şi 9 luni închisoare, alături de o amendă de 27.000 lei (450 zile-amendă la 60 lei/zi-amendă). Conform art. 45 alin. 3 lit. a C.pen., se instituie pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor conform art. 66 alin. 1 lit. a şi b C.pen. pentru o perioadă de 4 ani, interzicându-se exercitarea dreptului de a fi ales în funcții publice, precum și ocupația unor funcții ce implică exercițiul autorității de stat. Instanţa avertizează pe inculpatul Jidveian Ovidiu Viorel că, în cazul neexecutării cu rea-credinţă a amenzii, zilele neexecutate vor fi convertite în zile de închisoare”, se specifică în decizia ÎCCJ.

Instanţa a lăsat nesoluţionată latura civilă a cazului, menţinând sechestrul asigurator pe bunurile mobile și imobile ale condamnatului, precum şi poprirea asupra conturilor și depozitelor bancare ale acestuia.

De asemenea, avocatul va fi obligat să plătească statului suma de 17.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în cadrul urmăririi penale.

O pedeapsă considerată „nejustificat de blândă” de Curtea de Apel Cluj-Napoca

Ovidiu Jidveian, avocatul din Alba Iulia care a păgubit aproximativ 12 milioane de euro de la 211 persoane fizice și firme, promițând vânzarea unor apartamente într-un complex rezidenţial din centrul orașului, a ajuns la un acord de recunoaştere a vinovăţiei, însă instanţa din Cluj-Napoca l-a respins, calificând pedeapsa de 5 ani și 9 luni drept „nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracţiunilor și periculozitatea infractorului”.

Atât avocatul cât și procurorii au contestat această decizie, iar ÎCC s-a pronunțat definitiv în acest caz.

Instanţa din Cluj a observat că avocatul a utilizat o mare parte din banii obținuți prin înșelăciune „pentru satisfacerea propriilor nevoi”, iar o parte a fost investită „în activități legate de jocurile de noroc” și în monede virtuale.