Conflictul dintre conservatorii lui Meloni și Simion și vulnerabilitatea Ursulei von der Leyen: detaliile moțiunii AUR împotriva Comisiei Europene

Moțiunea de cenzură propusă de eurodeputatul AUR Gheorghe Piperea, care urmează a fi votată în Parlamentul European, are șanse minime de reușită, dar a adus la suprafață câteva elemente importante. În primul rând, s-a evidențiat că majoritatea lui von der Leyen este cel puțin parțial deziluzionată, deși nu va susține demiterea președintei CE. De asemenea, partidele conservatoare eurosceptice, precum AUR sau Fratelli d’Italia, conduse de Giorgia Meloni, pot avea ținte comune, dar au strategii distincte în cadrul Uniunii Europene.

„Din păcate, unora le place să piardă, atât acasă cât și aici. Eu nu fac parte din aceștia”.

Intervenția tăioasă a lui Nicola Procaccini, membru al Fratelli d’Italia și co-președinte al Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), în cadrul dezbaterii moțiunii de cenzură împotriva Comisiei Europene, a reprezentat nu doar o ironie la adresa AUR, căruia i-a subliniat înfrângerea electorală din România, ci și o ilustrare a conflictelor interne din cadrul grupului conservator.

Moțiunea inițiată de Gheorghe Piperea, care abordează controversata afacere cu Pfizer și are ca scop „reconsolidarea mecanismelor democratice” afectate de Ursula von der Leyen, se aliniază perfect cu stilul provocator al AUR, care a depus de asemenea o moțiune în București împotriva guvernului Bolojan.

Deși votul de joi de la Strasbourg este puțin probabil să aibă succes, eurodeputatul AUR Piperea a recunoscut, fiind un avocat pragmatic specializat în insolvențe, că acest aspect este secundar.

Partidul își va confirma astfel angajamentul față de alegătorii din România, promițând o luptă împotriva lui von der Leyen, care a fost simbolic denumită, justificat sau nu, un promoter al multor probleme din Uniunea Europeană.

Punctul de vedere pragmatic al Fratelli d’Italia

Se estimează că majoritatea eurodeputaților din ECR vor sprijini moțiunea, dincolo de voturile grupurilor extremiste precum Patrioți pentru Europa sau Europa Națiunilor Suverane, conform unei numărători realizate de Euronews.

În acest context, decizia Fratelli d’Italia de a nu vota pentru moțiunea de cenzură arată un raționament mai pragmatic din partea lor.

Procaccini a subliniat că votul nu va avea succes și va avea efectul advers de a o întări pe von der Leyen, menționând că astfel de demersuri vizează întreaga Comisie, ceea ce ar putea afecta și postul lui Raffaele Fitto, vicepreședinte executiv pentru coeziune și reforme, afiliat Fratelli d’Italia.

Motivul pentru care Meloni nu va susține demiterea Comisiei Europene

Poziția partidului condus de Giorgia Meloni nu surprinde pe nimeni.

Membrii Fratelli d’Italia și-au exprimat nemulțumirea față de moțiunea inițiată de AUR și semnată de mai mulți membri ai ECR, inclusiv de delegația puternică a Partidului Lege și Justiție (PiS) din Polonia.

Similar AUR, PiS se află în opoziție în Parlamentul de la Varșovia și nu deține un comisar european.

„Nu credeți că o astfel de decizie ar fi trebuit să fie discutată înainte de a fi avansată?” a întrebat Procaccini pe ceilalți membri ai ECR, semnatari ai moțiunii, conform unei corespondențe consultate de Euractiv.

Realitatea este că Meloni nu are motive să o atace pe von der Leyen, căci partidul său beneficiază de avantaje semnificative în UE.

Procaccini a explicat că actuala Comisie este cea mai de dreapta din istorie, cu un vicepreședinte executiv apartținând ECR, iar grupul de dreapta a obținut victorii importante în domeniile dereglementării și migrației.

Alianța între von der Leyen și Meloni confirmată

Analiza lui Procaccini pare să reflecte realitatea.

Politicile de control al migrației ale UE devin tot mai stricte, iar liderii europeni par să fie influențați de exemplul lui Meloni, în timp ce politicile ecologice sunt relativ slăbite; conservatorii din ECR și popularii europeni ai lui von der Leyen colaborează mai mult pe aceste aspecte.

Abordarea pragmatică a lui Meloni îi face agenda favorabilă, astfel că nu are motive să renunțe la aceasta.

Din această perspectivă, votul Fratelli d’Italia și conflictul din ECR reflectă și o reușită a strategiei lui von der Leyen.

Șefa Comisiei Europene și PPE, partidul său, au depus eforturi constante pentru a integra elemente ale ECR, în special partidul lui Meloni, în mainstream-ul politic de la Bruxelles, oferindu-le funcții importante și implicându-le în negocieri.

Votul Fratelli d’Italia va evidenția eficacitatea acestei strategii.

Vulnerabilitățile lui von der Leyen

Totuși, alianța dintre drepte are și un alt efect: partidele de centru-stânga și liberalii din Parlamentul European nu mai ascund nemulțumirile față de activitatea șefei Comisiei Europene, chiar dacă nu intenționează să voteze pentru demiterea ei.

Socialiștii au subliniat că nu vor sprijini moțiunea, dar au criticat-o pe von der Leyen pentru colaborarea cu conservatorii, care ar duce la diluarea politicilor ecologice, printre altele.

Dificultățile întâmpinate de von der Leyen ar putea deveni mai evidente dacă socialiștii decid să se abțină de la vot.

Lidera Renew Europe, Valérie Hayer, a afirmat că nu va sprijini moțiunea, dar a profitat de ocazie pentru a o critica pe von der Leyen, spunând că „Comisia este prea centralizată, prea rigidă” – preluând astfel o parte din criticile exprimate în moțiune.

Discursul lui Hayer reflectă alte critici care o acuză pe von der Leyen pentru ignorarea Parlamentului European în procesul decizional.

Grupul Verzilor/EFA, care a catalogat moțiunea drept „o acuzație politică a extremei drepte menită să submineze democrația”, a exprimat, de asemenea, nemulțumiri față de von der Leyen.

„Hrăniți această fiară, iar într-o zi, ea vă va devora”, a spus liderul grupului, Bas Eickhout, referindu-se la colaborarea dintre PPE și dreapta radicală.

O perioadă complexă

Moțiunea de cenzură este un mecanism democratic, utilizat sporadic în Parlamentul European. Piperea a subliniat acest aspect pentru a respinge criticile venite din zona centrală.

„Nu poți califica astfel moțiunea de cenzură, indiferent cum o privești, nu este nimic împotriva Uniunii Europene în sine”, a declarat el în cadrul dezbaterii.

Rămâne de văzut ce efecte va avea votul din 10 iulie.

În 2014, o moțiune de cenzură împotriva Comisiei conduse de Jean-Claude Juncker a eșuat fără a-l afecta pe șeful executivului din acea perioadă.

Totuși, situația este diferită. Spre deosebire de 2014, partidele eurosceptice sau anti-UE câștigă din ce în ce mai mult teren. Majoritatea pro-europeană este mai divizată ca niciodată, iar viitorul Uniunii Europene devine tot mai incert.

Von der Leyen este mai vulnerabilă și a demonstrat deschidere pentru concesii.

Social-democrații, liberalii și verzii ar putea să profite de această ocazie pentru a solicita angajamente clare în schimbul sprijinului, posibil determinând-o pe von der Leyen să aleagă între o alianță în centru sau să continue să colaboreze cu partidele naționaliste.

Momentan, socialiștii își condiționează sprijinul de menținerea Fondului social european, care se ocupă cu combaterea sărăciei și sprijinul grupurilor vulnerabile, conform unor surse din Politico.

De asemenea, ca parte a unei concesii semnificative, von der Leyen a asigurat că regiunile vor continua să primească fonduri europene direct de la Bruxelles, renunțând astfel cel puțin parțial la ideea de a oferi un rol mai mare guvernelor centrale în acest proces, o propunere care a întâmpinat numeroase critici.

Reacții din Moscova

Amenințările externe devin și mai evidente, așa cum au confirmat oficialii de la Moscova.

Într-un discurs greu de imaginat într-o societate civilizată, fostul președinte Dmitri Medvedev a denumit-o pe von der Leyen „ginecoloagă malefică” și „bătrână toxică”.

El a adăugat că președinta Comisiei a „enervat pe toată lumea”, acuzând-o de „necinste” și de comiterea unei „fraude” în achizițiile de vaccinuri Pfizer în timpul pandemiei de COVID-19.

La Strasbourg, liderul PPE Manfred Weber a remarcat că momentul actual este favorabil pentru Rusia.

„Putin va aprecia acțiunile prietenilor săi aici”, a declarat Weber, referindu-se la partidele de extremă dreapta AUR din România și Alternativa pentru Germania – ambele susținătoare ale moțiunii – pe care le-a denumit „marionete ale lui Putin”.