Secția procurori CSM reacționează la afirmațiile lui Bolojan despre pensii de 5.000 de euro: „Informație interesată menită să creeze discordie”

„39% dintre procurori au salarii nete între 10.400 lei și 12.954 lei”, au precizat procurorii miercuri, într-un comunicat al CSM, în urma afirmațiilor lui Ilie Bolojan, care a declarat marți seara la Digi 24 că „vârsta medie de pensionare a judecătorilor este de 48 de ani, iar pensia medie de 5.000 de euro. Este o situație anormală, pe care vom corecta”.

În contextul discuțiilor despre salarizarea și condițiile de pensionare ale magistraților, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a făcut publice date referitoare la veniturile procurorilor și la volumul de lucru al parchetelor.

Deși nu l-au numit pe Ilie Bolojan, reacția magistraților a apărut la 18 ore după ce prim-ministrul a reiterat că se opune pensionării anticipate a procurorilor și judecătorilor, discutând despre privilegiile magistraților.

„Sistemul judiciar recunoaște îngrijorarea autorității executive cu privire la reformele financiare, însă orice discuție despre justiție care nu o include este o formă de ignorare a principiului separării puterilor statului și a mecanismului echilibrului între autorități, esenzial pentru o democrație europeană”, subliniază Secția de procurori CSM.

Procurorii explică structura parchetelor, menționând că acestea sunt organizate în patru grade de jurisdicție, similar instanțelor: 176 de parchete în primul grad (pe lângă judecătorii), 42 în al doilea grad (pe lângă tribunale), 15 în al treilea grad (pe lângă curțile de apel) și un singur parchet în al patrulea grad - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, unde funcționează direcții specializate.

Salariile procurorilor

Din totalul de 2.284 de procurori activi, 1.114 își desfășoară activitatea în primul grad de jurisdicție, ceea ce reprezintă 49% din total.

„Conform datelor disponibile, în 2024, încărcătura medie pe procuror în România (pentru parchetele de pe lângă judecătorii) este de 1.549 de dosare penale, cu vârfuri de până la 5.570 dosare per procuror.”

„Salarizarea acestei categorii începe de la 10.400 lei/lună net, putând ajunge până la 16.000 lei net lunar după 25 de ani de activitate. În contrast, procurorii din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt plătiți între 18.000 și 25.000 lei net lunar”, conform comunicatului CSM.

„Informație menită să creeze discordie”

Dintre procurorii Ministerului Public, 900, adică 39% din totalul acestora, au salarii între 10.400 lei net și 12.954 lei net.

„Diseminarea veniturilor brute ale procurorilor cu funcții superioare și o vechime mare, prezentate ca normă de salarizare, reprezintă o informație interesată, creată pentru a provoca discordie”, afirmă Secția de procurori a CSM.

În legătură cu pensiile de serviciu, procurorii CSM subliniază existența a peste 215.000 de pensii de serviciu în România, dintre care puțin peste 5.000 sunt ale magistraților, reprezentând „maximum 4% din total”.

CSM contestă „aberațiile modificărilor legislative recente”

„Modificările legislative repetate din ultimii 20 de ani au inclus în rândul magistraților și alte categorii de personal (din justiție sau nu) care nu au fost judecători sau procurori, dar au beneficiat și beneficiază de pensie de serviciu, având o vechime efectivă în magistratură de doar câteva luni. Această legislare în funcție de interesele de moment a creat nemulțumiri în sistemul judiciar, iar instabilitatea legii de la un mandat la altul subminează așteptările legitime ale magistraților în raport cu promisiunile statului privind statutul lor.”

Magistrații spun că nu se pot apăra

„Răspândirea acestor neadevăruri în public, profitând de obligația de rezervă a magistraților, a făcut ca justiția să devină ținta preferată a altor autorități, afectând negarea fundamentului statului de drept”, reclamă procurorii CSM.

„Începând cu 2017, legea statutului judecătorilor și procurorilor a fost modificată de trei ori, iar reglementările cu privire la pensiile de serviciu au fost schimbate de patru ori, ultima dată în 2023, când s-a închis jalonul PNRR cu Comisia Europeană, cu referire la acest subiect.”

Cu acel prilej, s-a convenit cu celelalte autorități ale statului să se reducă pensiile, astfel încât acestea să nu depășească salariile în plată, iar vârsta de pensionare să crească gradual la 60 de ani, conform unui algoritm acceptat de către toate părțile. Această informație a fost inclusă în comunicatul Secției de procurori a CSM.

Magistrații afirmă că au semnalat încă din 2018 „aberațiile modificărilor legislative care practic invitau la pensionare magistrații care îndeplineau condițiile de vechime.”

„În acest context, faptul că legiuitorul a creat premisele și ulterior a acuzat magistrații de consecințele previzibile, doar contribuie la confuzie în sistemul judiciar și în societate. Astfel, discuțiile suplimentare pe aceeași temă, fără implicarea actorilor decizionali din cadrul sistemului judiciar, nu fac decât să confirme ocolirea principiilor precum predictibilitatea și așteptările legitime”, conchide Secția de procurori a CSM.