Recesiunea devine scenariul principal al acestui an, conform economistului șef al unei bănci comerciale de top
România trebuie să prioritizeze inversarea tendințelor negative ale indicatorilor esențiali, precum poziția fiscală și externă, evoluția prețurilor de consum și îmbunătățirea coordonării politicilor fiscal-monetare, conform unei analize transmisă miercuri investitorilor de economiștii BRD. Raportul subliniază faptul că realinierea echilibrelor macroeconomice va implica un cost socio-economic semnificativ, cu recesiunea ca scenariu de bază pentru acest an.
Deceniul curent este caracterizat de o „nouă normalitate” cu trei trăsături fundamentale: Schimbare, Volatilitate și Incertitudine. Conform documentului, „nu există realizări obținute fără efort”.
Decidenții politici trebuie să se asigure că „austeritatea servește ca un pas către îmbunătățiri, nu doar ca o soluție temporară”.
Câștigul sau pierderea este o chestiune subiectivă a felului în care definim miza.
Evitarea unei contrarietăți (îmbunătățirea ratingului de țară), dacă va fi necesară, nu trebuie confundată cu o garanție a atingerii unui obiectiv (finanțe publice durabile), având în vedere că drumul este lung, iar continuitatea reformelor este incertă, avertizează economistul șef Florian Libocor.
El face referire la situația economică excelentă a României din 2014/2015 și la influența populistă a politicilor care au urmat, sugerând eliminarea „obstacolelor” din calea convergenței economice prin tratarea simultană a cauzelor profunde:
i) defecte în abilitățile de lider – decizii pe termen scurt, prioritizarea rapidității în detrimentul eficienței,
ii) congestie – un echilibru inadecvat între generarea de venituri și cheltuieli,
iii) infrastructură de transport inadecvată – „gropi” în colectarea impozitelor și lipsa unor „limitatoare de viteză” în gestionarea cheltuielilor,
iv) supraveghere fiscală insuficientă – este nevoie de un sistem fiscal modern și de o bugetare orientată spre performanță,
v) semafoare nesincronizate – este nevoie de o mai bună colaborare în politicile fiscale și bugetare,
vi) condiții adverse – incertitudini legislative cauzate de frecvente modificări.
„Indiferent de intențiile decidenților, o decizie luată acum poate să apară mai favorabilă sau mai dezavantajoasă în viitor...”
De asemenea, economistul șef al BRD subliniază că, indiferent de dorințele celor aflați la putere, o decizie de astăzi poate să aibă un rezultat mai bun sau mai prost în viitor, având în vedere natura dinamică a contextului, deoarece schimbările bruște pot necesita ajustări complexe.
Pentru a atinge obiectivele stabilite anterior, este necesară o abordare atentă, analizând o idee comună la stoici: „… omul înțelept este acela care își poate alinia dorințele cu scopurile sale”.
Ajustările fiscale pot fi percepute ca o formă de „agresiune” asupra identității unei comunități sau clase sociale, iar un apel la solidaritate poate reduce nemulțumirile doar dacă este însoțit de un exemplu convingător, punctează Libocor.
Este, de asemenea, crucial să observăm ce vor implica următoarele două pachete guvernamentale anunțate, care se concentrează pe cheltuieli publice.
Revizuirea cheltuielilor publice, pentru a permite o alocare mai mare din PIB către domenii esențiale precum educația, cercetarea, inovația și sănătatea, ar putea spori atât productivitatea muncii, cât și rata de participare la forța de muncă, contribuind astfel la diminuarea efectelor îmbătrânirii populației și la atenuarea riscurilor de sărăcie sau excluziune socială, conchide analiza, adăugând că investițiile în infrastructură trebuie să rămână o prioritate.
