Trei miniștri din guvernul Ciolacu erau conștienți de deficitul bugetar semnificativ, dar au solicitat fonduri din Rezerva guvernamentală pe baza „semnăturii” / Documente publicate de o sursă de încredere

O sursă de încredere a publicat marți trei note justificative din 2024, semnate de trei miniștri din cabinetul Ciolacu (Transporturi, Muncă, Educație), în care aceștia își asumă, prin semnătură, responsabilitatea de a solicita urgent fonduri din Rezerva guvernamentală, deși erau conștienți de deficitul bugetar mare al țării. Astfel, în 2024, peste 50 de miliarde de lei au fost cheltuite pe baza acestor semnături.

Printre „evenimentele neprevăzute” cu care s-a confruntat guvernul anul precedent s-au numărat alegerile prezidențiale și parlamentare, a căror desfășurare era cunoscută din 2019, respectiv 2020. De asemenea, pensiile, acordate lunar, au fost clasificate ca fiind „urgente” și „neprevăzute”.

La data de 17 decembrie 2024, ministrul Transporturilor de atunci, Sorin Grindeanu, a semnat un document prin care justifica necesitatea de a obține 167 de milioane de lei din Rezerva guvernamentală pentru susținerea transportului public de călători, printre care și compensarea pierderilor CFR din lunile noiembrie și decembrie 2024.

Ministerul Transporturilor a trimis Ministerului de Finanțe o asemenea notă justificativă, având în vedere că alocarea fondurilor din Rezerva guvernamentală presupune teoretic o situație urgentă și imprevizibilă, care necesită un aviz de la Finanțe.

Totuși, un detaliu surprinzător din documente demonstrează că toți oficialii care solicitau fonduri din Rezerva guvernamentală erau conștienți de problemele bugetare cu care se confrunta Executivul.

În nota din 17 decembrie, Grindeanu menționează că Ministerul Transporturilor își asumă „necesitatea, urgența, legalitatea, realitatea și regularitatea cheltuielilor menționate”.

Sursa menționată a obținut trei astfel de note justificative. Pe lângă cea semnată de Grindeanu, există și note semnate de ministra Muncii, Simona Bucura-Oprescu, și de ministra Educației, Ligia Deca.

Toate acestea conțin formulări similare legate de responsabilitatea asumării.

Cele trei documente publicate sunt:

• Notă justificativă din partea Ministerului Transporturilor pentru 167 de milioane de lei, în decembrie 2024
• Notă justificativă din partea Ministerului Muncii pentru solicitarea de fonduri de la Rezerva guvernamentală pentru pensii în luna decembrie 2024
• Notă justificativă din partea Ministerului Educației pentru 30 de milioane de lei din Rezerva guvernamentală, în decembrie 2024

Conform unor surse din cabinetul lui Marcel Ciolacu, nu doar Grindeanu, Bucura-Oprescu și Deca și-au asumat aceste documente, ci toți miniștrii care au solicitat fonduri din Rezerva.

Sorin Grindeanu, actual lider al Partidului Social Democrat și președinte al Camerei Deputaților, nu a răspuns la solicitările unei surse de încredere referitoare la cine a decis includerea acelei formulări în notele justificative.

Recent, Marcel Ciolacu a declarat că în anul anterior nu a fost efectuată nicio rectificare bugetară, motiv pentru care s-au folosit fondurile din Rezerva. „La propunerea Ministrului de Finanțe, am decis să nu facem aceste modificări, având în vedere presiunile anului electoral, care ar fi putut intensifica și mai mult cheltuielile publice,” a afirmat fostul premier.

Valoarea fondurilor utilizate din Rezerva a ajuns la 65 de miliarde de lei, un montant semnificativ peste sumele utilizate de guvernele anterioare, unde cheltuielile erau sub 8 miliarde.

Pe 11 decembrie 2024, ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu, a solicitat 30 de milioane de lei din Rezerva guvernamentală pentru a asigura plata integrală a indemnizațiilor sociale aferente lunii decembrie, sume necesare pentru completarea pensiei minime până la 1.281 de lei.

Bucura-Oprescu a declarat că solicitarea sa a respectat cadrul legal și a fost necesară datorită absenței unei rectificări bugetare în 2024.

Ea a argumentat că neplata acestor obligații ar fi generat responsabilități legale și despăgubiri pe care Ministerul Muncii le-ar fi datorat reclamanților.

Cea de-a treia notă justificativă, semnată de ministresa Educației Ligia Deca, cerea o alocare de urgență de 30 de milioane de lei pentru proiecte universitare finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceasta nu avea număr de înregistrare, dar era semnată și ștampilată.

Avizul pentru cele 30 de milioane de lei solicitate de Ministerul Educației a fost trimis de Ministerul de Finanțe pe 11 decembrie.

Nota de solicitare a avizului a fost semnată doar de ministru și un șef de serviciu, în timp ce avizul de la Finanțe a fost semnat de nouă oficiali de rang înalt.

„Precizăm că Ministerul Finanțelor avizează proiectul de act normativ din perspectiva corectitudinii încadrării bugetare și disponibilității fondurilor din Rezerva guvernamentală, însă oportunitatea alocării sumelor rămâne la latitudinea Guvernului”, scria în aviz.

În continuare, avizul menționa că România este în procedură de deficit excesiv „și sunt necesare eforturi suplimentare de reducere a cheltuielilor bugetare”.

La final, Ministerul de Finanțe a subliniat că „deficitul estimat la bugetul general consolidat pe 11 luni ale anului 2024 este de 7,11% din PIB, comparativ cu 4,58% din PIB în aceeași perioadă a anului anterior.”

Legislația care a permis în 2024 alocarea a aproximativ 53 de miliarde de lei din Rezerva guvernamentală este OUG 73/2023, adoptată de Guvernul Ciolacu pe 14 septembrie 2023.

Ordonanța, inițiată de Ministerul Finanțelor, pe atunci condus de Marcel Boloș, a fost gândită ca soluție alternativă la rectificarea bugetară.

Aceasta a generat controverse din start, datorită dreptului oferit Guvernului de a aloca fonduri în mod arbitrar.

Săptămâna trecută, o sursă de încredere a relevat că președintele Klaus Iohannis, premierul Ciolacu și președintele Senatului, Nicolae Ciucă, au fost avertizați din august 2024 cu privire la riscul ca România să intre în incapacitate de plată din cauza deficitului bugetar.