BNR a decis să mențină dobânda-cheie, conform previziunilor. Ce implicații are această decizie?
Pe țeza, Banca Națională a decis să păstreze rata dobânzii de politică monetară la 6,5%, context în care măsurile de corecție fiscală pot genera o nouă creștere a inflației. Specialiștii din domeniul bancar anticipau această decizie, iar unii sunt de părere că este posibil să asistăm chiar la o inversare a trendului de relaxare a dobânzilor, dacă situația economică devine problematică.
BCR: Așteptările privind inflația au crescut
Prognozele referitoare la inflație s-au deteriorat, iar noul pachet de măsuri fiscale este considerat inflaționist pe termen scurt. Incertitudinile generate de majorarea prețurilor la energie, odată cu expirarea limitărilor de preț de la 1 iulie, împreună cu măsurile ce vizează creșterea cotelor de TVA și a accizelor, ar putea amâna planurile de reducere a dobânzilor până în 2026, conform unei analize efectuate de analiștii BCR. Aceste aspecte urmează să fie incluse în prognoza actualizată a inflației ce va fi prezentată după întâlnirea din 8 august.
Analiștii BCR prevăd că rata dobânzii-cheie va rămâne constantă până în februarie 2026, fiind urmată de reducerea treptată a acesteia cu 150 de puncte de bază în anul următor.
Se estimează o inflație generală de 7,5% până la finalul anului, având în vedere o creștere moderată a prețurilor energiei electrice de aproximativ 30% în luna iulie, alături de o transmitere de 60% a creșterilor de TVA și 100% a accizelor, conform prognozelor BCR.
BNR se arată probabil confortabil cu noul interval de variație pentru EUR/RON, guvernatorul subliniind că leul este evaluat corect. Se consideră că intervalul 5,05-5,10 reprezintă noua zonă de fluctuație a băncii centrale pentru EUR/RON, dat fiind că o depreciere suplimentară a leului ar putea intensifica inflația. Vulnerabilitatea valutară rămâne semnificativă din cauza deficitului mare de cont curent, a riscurilor financiare și a temerilor referitoare la retrogradarea ratingului suveran.
BRD: Inflația persistă sub presiune
După o perioadă de stabilitate (aproximativ 5%), inflația anuală a crescut la 5,5% în mai 2025, ceea ce a generat temeri privind dificultățile de a menține o tendință de dezinflație. Această creștere a fost influențată de volatilitatea prețurilor alimentelor (legume și fructe) și de inflația persistentă în sectorul serviciilor, direcționată în mare parte de evoluția salariilor, conform unei analize realizată de BRD.
În viziunea acestora, riscurile la adresa inflației în a doua jumătate a anului 2025 se datorează ajustărilor fiscale – adică creșterea TVA, fluctuațiile recente ale prețului petrolului (Brent +18% în ultima lună), expirarea plafonului la prețul energiei electrice și la unele produse alimentare esențiale, precum și disputele tarifare cu Statele Unite.
Astfel, inflația ar putea să ajungă în intervalul 6,0%-7,0%, consideră analiștii BRD.
Politica monetară se confruntă din nou cu provocări, necesitatea de a asigura o convergență sustenabilă a inflației la criteriile de stabilitate a prețurilor, buna funcționare a piețelor financiare și ajustarea ordonată a dezechilibrelor macroeconomice. Evaluarea corectă a intensității factorilor inflaționiști și anti-inflaționiști va fi esențială, iar prudența și flexibilitatea vor rămâne fundamentale, conform raportului BRD.
Probabilitatea unei reduceri a ratei dobânzii în acest an s-a diminuat considerabil, iar chiar o creștere devine o posibilitate, concluzionează analiștii.
ING Bank: Reducerea dobânzilor se amână până în 2026
În contextul noului pachet fiscal, direcția politicii fiscale devine mai clară, dar rămân incertitudini cu privire la impactul său final asupra inflației. Presiuni inflaționiste sunt așteptate pe termen scurt din cauza creșterii facturilor la energie începând din luna iulie, intensificate de creșterile TVA și accize din august, conform anticipărilor ING.
În ansamblu, se estimează că acești factori care se combină pot conduce inflația în intervalul 7,5-8,0% în următoarele luni, urmând probabil să se stabilizeze mai aproape de 7,5% până la sfârșitul anului. Creșterea economică ar putea suferi o scădere la doar 0,3% în 2025, un rezultat tot mai plauzibil.
Încrederea consumatorilor a scăzut semnificativ de la începutul anului, așteptările privind șomajul s-au înrăutățit, iar eliminarea anunțată a indexării salariilor și pensiilor din sectorul public pentru anul viitor va accentua tendințele de economisire ce se preconizează pentru trimestrele următoare. Alte reforme, ce vor fi dezvăluite în luna iulie, vizează optimizările în sectorul public, aducând și ele riscuri negative asupra cererii, conform analizei reportului.
