DOCUMENT Raportul Comisiei Europene despre statul de drept în România: Instanțele anulează condamnări din cauza prescripției / Observații asupra finanțării partidelor

Marți, 8 iulie, Comisia Europeană a publicat raportul său pentru anul 2025 privind statul de drept în România, primul document din noul ciclu al Executivului comunitar. Deși se evidențiază progresele în combaterea corupției, raportul subliniază că deciziile luate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) legate de prescripție au dus la închiderea multor cazuri de corupție și anularea unor condamnări. Totodată, se menționează că Parlamentul nu a adoptat încă legea pentru creșterea transparenței în finanțarea partidelor politice.

„Raportul din acest an confirmă existența unei tendințe pozitive în numeroase state membre, care au realizat reforme semnificative în cele patru domenii-cheie analizate – justiție, combaterea corupției, libertatea media și sistemul instituțional de control și echilibru. Deși unele state se confruntă cu provocări serioase, angajamentul general față de procesul de reformă rămâne puternic, iar multe state au abordat în totalitate sau parțial recomandările din raportul anterioar”, a menționat Executivul comunitar.

„România a înregistrat progrese importante în îndeplinirea recomandărilor Comisiei de la Veneția pe tema legislației justiției, care vizează asigurarea independenței, calității și eficienței sistemului judiciar. În prezent, se examinează inițiative legislative ce urmăresc întărirea garanțiilor pentru independența procurorilor de rang înalt și a poliției judiciare. Ministerul Justiției va evalua aplicarea legislației justiției, după o perioadă adecvată de timp de la adoptare, pentru a asigura stabilitatea cadrelor legislative. Progresul în transparența sancțiunilor disciplinare la nivelul instanțelor este vizibil, datorită campaniilor de informare”, a adăugat Comisia Europeană.

Potrivit raportului, implementarea strategiei anticorupție 2021-2025 se desfășoară conform planului, iar o nouă strategie este în pregătire, bazată pe evaluarea ex post a actualei.

„Autoritățile continuă să obțină rezultate favorabile în combaterea corupției, inclusiv în cele legate de corupția la nivel înalt. Totuși, hotărârile privind prescripția au dus la închiderea unei multitudini de cazuri de corupție și la anularea condamnarilor. Au fost adoptate măsuri suplimentare pentru sistemul de anchetare a infracțiunilor din domeniul justiției, iar discutarea revizuirii cadre legislative pentru integritate este în curs, cu un proiect de lege în elaborare pentru a aborda aspectele legate de „ușile turnante””, se menționează în raport.

În ceea ce privește Agenția Națională de Integritate (ANI), aceasta continuă să aibă realizări în administrarea conflictelor de interese și a declarațiilor de avere, dar o decizie a Curții Constituționale va determina România să reevalueze sistemul declarațiilor de avere, considerat anterior solid.

„Câteva măsuri au fost luate pentru introducerea reglementărilor referitoare la activitatea de lobby pentru parlamentari, iar legea pentru transparența finanțării partidelor politice nu a fost adoptată până în prezent. Corupția și frauda rămân riscuri semnificative în procesul de achiziții publice, cu măsuri în curs de implementare pentru contracararea acestora”, subliniază raportul.

„Instanțele au închis multe cazuri de corupție din cauza prescripției”

Ce menționează Comisia despre deciziile instanței supreme cu privire la termenele de prescripție:

• „În ciuda contextului istoric pozitiv, o serie de cauze penale sunt în proces de închidere datorită unei decizii a Curții Constituționale a României (CCR) din 25 iunie 2018. Aceasta a considerat neconstituțională întreruperea termenului de prescripție pe baza articolului 155 alineatul (1) din Codul penal, iar vidul legislativ a fost rezolvat printr-o ordonanță de urgență adoptată pe 30 mai 2022.
• Courtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a interpretat legislația europeană astfel că nu este împotriva expirării termenelor de prescripție atunci când procedurile au avut loc între 25 iunie 2018 și 30 mai 2022, dar a stabilit că principiul legii favorabile (lex mitior) nu permite instanțelor române să reanalizeze întreruperea prescripției prin acte intervenite înainte de 25 iunie 2018.
• De asemenea, în iunie 2024, ICCJ a decis că aplicarea retroactivă a principiului lex mitior împiedică întreruperea termenelor de prescripție chiar și prin actele intervenite anterior deciziei CCR din 2018. Aceasta interpretare a fost urmată de instanțele române, crescând riscul ca numeroase cazuri penale să rămână nesancționate. Efectele cumulative ale acestei jurisprudente complică adoptarea unei hotărâri definitive în multe cazuri de corupție anterioare datei de 30 mai 2022 și pot genera întrebări în contextul dreptului UE.
• În 2024, instanțele au suspendat procedurile penale pentru 307 inculpați pe motiv de expirare a termenului de prescripție (față de 364 în 2023). Comparativ cu 2022, înainte de deciziile ICCJ, 129 de inculpați au avut urmărirea penală stopată datorită acestor circumstanțe.
• În aprilie 2025, ICCJ a căutat clarificări suplimentare de la CJUE pe tema cerințelor dreptului european.”

„Problemele de hărțuire a jurnaliștilor continuă”

„Nu s-au făcut progrese semnificative în consolidarea independenței guvernării și a editoriale a instituțiilor publice de mass-media. Finanțarea mass-mediei private de către partidele politice și autoritățile de stat a dus la o creștere a publicității politice opace. Deși Consiliul Național al Audiovizualului ar beneficia de resurse umane suplimentare și de un nou sistem informatic, continuă să existe lipsuri în informațiile referitoare la proprietatea mass-mediei în afara sectorului audiovizual”, păstrează evidența Comisia Europeană.

Raportul subliniază că actorii din mass-media nu au ajuns încă la un consens asupra autoreglementării. Problemele legate de transparență și accesul la informații continuă să fie în așteptarea finalizării discuțiilor despre un nou Cod administrativ.

„Hărțuirea și amenințările la adresa jurnaliștilor rămân o problemă, iar presiunea politică asupra independenței editoriale afectează activitatea jurnaliștilor”, mai adaugă Comisia.

Alte observații făcute în raport:

• „Au fost întreprinse unele măsuri pentru a îmbunătăți consultările publice, dar dezbaterile se confruntă în continuare cu deficiențe. Problematica legislației imprevizibile, utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență și calitatea legilor rămân provocări majore pentru afaceri și organizații civice.
• Alegerile prezidențiale din 2025 au fost repetate, după o hotărâre a CCR care a anulat primul tur de scrutin din 2024.
• Un verdict final cu privire la acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului nu a fost luat până acum.
• Pentru a răspunde provocărilor organizațiilor societății civile, a fost adoptată o Strategie pentru Guvernare Deschisă.”

Finanțarea partidelor politice

Un punct important discutat în raport se referă la finanțarea partidelor politice. Comisia Europeană subliniază că legea pentru creșterea transparenței în finanțarea partidelor nu a fost adoptată de Parlamentul României.

Observațiile Comisiei includ:

• „Proiectul legislativ pregătit de Autoritatea Electorala Permanentă pentru a îmbunătăți transparența în finanțarea partidelor a fost prezentat Camerei Deputaților în octombrie 2023, însă fără o dată stabilită pentru adoptare.
• Curtea de Conturi a semnalat că legislația actuală nu acoperă în mod adecvat aspecte precum limitele cheltuielilor, salariile, cheltuielile de deplasare sau modul de gestionare a fondurilor neutilizate complet.
• Problemele legate de transparența finanțării partidelor politice persistă, așa cum s-a menționat în rapoartele anterioare despre statul de drept, în special din cauza lipsei unui audit detaliat, a investigării insuficiente și a execuției limitate a normelor, precum și a sancțiunilor reduse pentru neconformitate.
• Decizia CCR de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 a evidențiat și aspecte legate de finanțarea campaniei din surse nedeclarate, inclusiv online, în contradicție cu legislația electorală.”

Recomandările Comisiei

În secțiunea de recomandări, Comisia Europeană a îndemnat România să ia măsuri pentru a asigura investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor din sistemul judiciar, inclusiv cele de corupție.

Printre recomandările adresate României se numără:

• „De a întreprinde acțiuni legislative pentru a întări garanțiile de independență ale procurorilor de rang înalt și structura organizatorică și funcțională a poliției judiciare.
• De a asigura investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor din domeniul justiției, inclusiv a celor de corupție.
• De a stabili reglementări pentru activitățile de lobby pentru parlamentari și de a sprijini eficiența sistemului declarațiilor de avere.
• De a intensifica eforturile de consolidare a normelor și mecanismelor pentru îmbunătățirea independenței editoriale și a guvernanței în instituțiile publice de mass-media, conform standardelor europene.
• De a aborda frecvent utilizarea ordonanțelor de urgență de către guvern și de a se asigura că consultările publice sunt eficiente înainte de adoptarea noilor legislații.
• De a avansa în procesul de acreditare a unei instituții naționale pentru drepturile omului, ținând cont de Principiile de la Paris ale ONU.”

Fotografie ilustrativă pe tema justiției. SURSA FOTO: Andrey Popov / Dreamstime.com