Reacția societății civile la raportul Uniunii Europene despre statul de drept: „Legile justiției au consolidat puterea în mâinile unor actori din sistem” / O hotărâre a CCR „restricționează semnificativ transparența și accesul la informații”

Comisia Europeană subliniază că raportul din acest an confirmă progresul multor state membre. Totuși, în România, percepția publică contrazice această afirmație, iar organizațiile neguvernamentale membre ale Coaliției "ONGuri pentru cetățean" subliniază necesitatea unor reforme autentice în sistemul public, ca reacție la ultimul raport referitor la statul de drept.

Pe 8 iulie, Comisia Europeană a publicat raportul pe anul 2025 despre statul de drept din România, reprezentând prima evaluare în cadrul noului mandat al Executivului comunitar. Chiar dacă documentul evidențiază rezultatele pozitive în lupta împotriva corupției, Comisia avertizează că mai multe cazuri de corupție au fost închise de instanțele naționale și au fost anulate condamnări, în urma deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) referitoare la prescripție.

Expert Forum evidențiază că, deși capitolul justiție conține concluzii favorabile, „legile justiției adoptate în 2022 perpetuează slăbiciunile sistemului și au condus la concentrarea puterii în mâinile unor actori din sistem fără mecanisme de control”. Aceștia atrag atenția asupra neregulilor, inclusiv promovarea necompetitivă la instanța supremă și numirea magistraților în funcții de conducere.

Referitor la lupta împotriva corupției în justiție, Expert Forum afirmă că nu există dovezi care să susțină concluzia unei îmbunătățiri. Sistemul de procurori special desemnați care a înlocuit Secția Specială (SIIJ) s-a dovedit a fi tot la fel de ineficient. Astfel, sistemul de justiție continuă să se bucure de impunitate în privința actelor de corupție.”

Hotărârea CCR cu privire la declarațiile de avere

O altă critică adusă recentului an se referă la eliminarea obligației de a publica declarația de avere pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI), precum și necesitatea ca declarația să includă veniturile și bunurile soților și copiilor aflați în întreținere. Această hotărâre a fost adoptată de Curtea Constituțională pe 29 mai.

„Aceasta împiedică ANI să-și îndeplinească mandatul, restrângând semnificativ transparența și accesul la informații de interes public pentru jurnaliști și afectând astfel capacitatea cetățenilor de a fi informați. De asemenea, plasează România într-o situație care îi va compromite respectarea angajamentelor internaționale”, afirmă organizația „Rădăuțiul Civic”.

Finanțarea mass-mediei de către partide

Raportul subliniază că legislația care vizează îmbunătățirea transparenței în finanțarea partidelor politice nu a fost adoptată de Parlament.

„Sprijinirea mass-mediei private de către partidele politice și autoritățile statului a dus la o creștere a publicității politice netransparente, iar legislația destinată să sporească transparența în acest domeniu nu a fost încă adoptată”, conform raportului.

„Anul 2024 a afectat grav această încredere, prin finanțări ilegale, decizii politizate, lipsă de acțiune instituțională sau investigații întârziate, toate într-un cadru legislativ depășit și insuficient. De asemenea, abuzul de resurse publice prin cheltuieli netransparente cu fondurile de către partidele politice a afectat și mai mult piața mass-media, generând efecte negative asupra informațiilor distribuite publicului”, concluzionează Expert Forum.

Raportul complet realizat de societatea civilă este disponibil în documentul de mai jos: