Nicușor Dan contestă la CCR legislația ce penalizează fascismul, legionarismul, rasismul și xenofobia. Care sunt argumentele sale?
Președintele susține că termenii „legionar” și „fascist” precum și conceptul de „materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe” nu sunt clar definiți în cadrul legii, conform sesizării adresate Curții Constituționale, publicată pe site-ul Administrației Prezidențiale.
Legea ce stabilește pedepse mai severe pentru fascism, legionarism, rasism și xenofobie a fost votată de Parlament pe 11 iulie și a fost contestată anterior fără succes la CCR de către AUR, SOS și POT.
După ce a ajuns pe masa președintelui, această lege a fost din nou retrimisă pentru verificarea constituționalității de către Nicușor Dan, care invocă încălcarea unor norme și principii fundamentale în procesul de adoptare.
„Statul român trebuie să procedeze cu rigurozitate pentru a preveni și combate incitarea la ură, xenofobie și discriminare. Totuși, dacă măsurile nu sunt implementate într-o manieră echilibrată și în conformitate cu prevederile constituționale, consecințele vor fi contrare”, se afirmă în sesizarea președintelui.
Unul dintre motivele aduse este ambiguitatea conceptului de „legionar” și chiar a termenului „fascist”.
„Spre deosebire de alte organizații interzise (rasiste și xenofobe), definiția noțiunii de „legionar” lipsește din O.U.G. nr. 31/2002, care menționează doar „Mișcarea Legionară” în art. 2 lit. f). Principala deosebire este că nu explică conexiunea dintre adjectivul „legionar” (referitor la organizații) și termenul analizat aici”, argumentează Nicușor Dan.
Potrivit DEX, termenul legionar este definit ca „membru al mișcării social-politice de extremă dreaptă, reprezentată de partidul Garda de Fier”, ceea ce complică înțelegerea termenului în legislația recent adoptată.
„Nu este clar dacă adjectivul legionar se referă la denumirea organizației, scopurile acesteia sau acțiunile specifice desfășurate de organizație în prezent”, se arată în sesizare.
Legislațiile din alte state membre ale Uniunii Europene (Franța, Italia, Spania) supuse analizei identifică mai clar tipurile de organizații, faptele, materialele și simbolurile interzise.
Nicușor Dan mai subliniază și lipsa de claritate a noțiunii de „materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe” din perspectiva conținutului. „Elementul central al materialelor incriminate de art. I pct. 6 din Lege lipsește, ceea ce lasă loc pentru interpretări arbitrare în aplicarea acestei definiții de către autoritățile judiciare competente”, a mai adăugat acesta.
Pentru detalii suplimentare, sesizarea integrală este disponibilă în documentul de mai jos:
Care sunt pașii următori?
Dacă legea va fi considerată neconstituțională, aceasta se va întoarce la Parlament pentru a fi adaptată conform deciziei Curții. În caz de respingere a sesizării, Nicușor Dan va avea opțiunea de a o promulga sau de a o returna în Parlament pentru reexaminare.
Ce conține legea?
Legea adoptată stipulează că „distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice formă, de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani, precum și interzicerea unor drepturi”. Dacă infracțiunea se comite prin intermediul unui sistem informatic, „limita de pedeapsă se majorează cu 50%.”
Anterior, legea nu includea materialele legionare, stipulând doar: „Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice formă, prin intermediul unui sistem informatic, de materiale rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.”
Închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă pentru promovarea liderilor mișcării legionare
Noua legislație introduce și o sancțiune de la 3 luni la 3 ani pentru persoanele care promovează cultul persoanelor implicate în conducerea organizațiilor fasciste.
„Promovarea, în public, a cultului persoanelor răspunzătoare de infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, precum și a ideilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, se sancționează cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea unor drepturi”, conform noii legislații.
Modificarea includ încadrări similare anterior stipulate care pedepsesc pentru promovarea cultele unor persoane vinovate de crime de genocid și război, prevăzând, de asemenea, o închisoare între 3 luni și 3 ani.
O altă modificare importantă prevede că „negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului pe teritoriul României ori a efectelor acestuia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi”, înlocuind astfel posibilitatea aplicării unei amenzi.
