Bolojan și jocurile de noroc
Premierul României a declarat cu mândrie că a crescut impozitele pentru companii mai mult decât pentru jucători, explicând că ONJN a avertizat că, în caz contrar, românii ar putea să se îndrepte către jocuri ilegale. Se pune întrebarea: este responsabilitatea ONJN și a Guvernului să se asigure că oamenii joacă mai mult? Aceasta sugerează că ar trebui să piardă mai mult?
Guvernul se confruntă cu o problemă în a-și păstra rolul de protecție a interesului public, în timp ce casele de pariuri nu au o problemă de PR, ci una de integrare socială.
De-a lungul anilor, jocurile de noroc au avut o expunere agresivă, acumulând o putere economică și mediatică disproporționată într-o societate democratică. Aceasta nu este o îngrijorare infundată; conform unui studiu care a surprins pe conducerea BNR, anul 2023 a adus 84,3 milioane de tranzacții cu cardul la jocurile de noroc din România, ceea ce reprezintă 17% din totalul tranzacțiilor online.
Majoritatea plăților online sunt pentru jocurile de noroc
În mod evident, românii au ajuns să efectueze cele mai multe plăți online pentru pariuri sportive, cazinouri online și loterii digitale, depășind considerabil alte tipuri de tranzacții, precum achizițiile de produse sau comenzi de mâncare.
Românii au cheltuit 2,5 miliarde de euro în 2023 pentru jocurile de noroc online, fără a lua în calcul sumele pierdute în sălile de joc de la colțul străzii.
Investițiile industriei de gambling în publicitate au avut un impact semnificativ asupra presei online, similare cu banii pe care partidele politice îi alocă televiziunilor. Imaginea industriei jocurilor de noroc a fost promovata intens online, ajungând să irite publicul.
Implementarea standardelor din Bulgaria
Un exemplu relevant: industria jocurilor de noroc nu a ezitat să investească în imaginea unor jurnaliști, prezentatori TV și comentatori, care au apărut în reclamele companiilor de pariuri. Acest lucru nu se întâmplă în alte țări din Uniunea Europeană, unde jurnaliștii au rolul de a prezenta știri, nu de a promova companii.
Doar în Bulgaria este acceptabil ca o publicație, sportal.bg, să facă parte dintr-o asociație de lobby a industriei jocurilor de noroc, un standard negativ.
Lipsa de interes pentru reducerea "pâlniei" de jocuri de noroc
Chiar și în prezent, în mijlocul turbulențelor economice, nu este clar dacă firmele de jocuri de noroc din România înțeleg că orice impuls în direcția greșită nu va duce la rezultate pozitive. Este evident că Guvernul nu are o viziune clară.
Ilie Bolojan a menționat cu mândrie că impozitele au fost majorate pentru companii, nu pentru jucători, pentru a evita mutarea jucătorilor în ilegalitate. Aceasta, între altele, ridică din nou întrebarea despre rolul Guvernului de a încuraja sau descuraja jocurile de noroc.
Este esențial ca statul să gestioneze și să limiteze industria jocurilor ilegale, în contextul în care instrumentele digitale și protecția cardurilor pot fi folosite în lupta împotriva jocurilor de noroc ilegale.
În Olanda, pierderile jucătorilor au scăzut semnificativ
Un aspect important al acestei discuții este că, prin impozitarea companiilor, Guvernul nu reduce pierderile jucătorilor, ci crește veniturile prin intermediul acestor companii.
Când ONJN a prezentat premierului raportul, a omis să menționeze exemple recente care demonstrează că reglementările stricte, cum ar fi în Olanda, au dus la o reducere cu 31% a pierderilor medii ale jucătorilor pe consumator.
Numărul jucătorilor care pierdeau mai mult de 1.000 EUR pe lună a scăzut de la 4% la 1% după implementarea acestor reglementări.
Desigur, riscul migrației către zonele ilegale este o realitate globală, dar majoritatea jucătorilor rămân pe platformele legale.
Scopul Guvernului ar trebui să fie protejarea cetățenilor, nu doar colectarea impozitelor
În domeniul jocurilor de noroc, statul nu are doar responsabilitatea de a colecta impozite, ci și de a proteja sănătatea publică. Este insuficient ca statul să obțină mai mulți bani de la companii, dacă acești bani provin din pierderi ale celor vulnerabili.
Numeroase studii demonstrează că industria jocurilor de noroc profită de pe urma dependenței. Comportamentul compulsiv asociat jocurilor de noroc reprezintă o problemă de sănătate publică, conform unei cercetări din 2024 care analizează datele din 68 de țări.
Deciziile Guvernului nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe rațiuni financiare, ci ar trebui să vizeze și bunăstarea cetățenilor.
Industria de pariuri nu ar trebui să domine aspectele sociale și să influențeze domenii esențiale, având ca prioritate profitul.
